Cum joacă alba-neagra Municipalitatea cu planuri urbanistice controversate. A avizat fulger un PUZ care va distruge o zonă protejată, pentru a face loc unui cazinou. Azi este ședință publică

Cum joacă alba-neagra Municipalitatea cu planuri urbanistice controversate. A avizat fulger un PUZ stopat acum cinci ani. O zonă protejată ar putea fi distrusă pentru a face loc unui cazinou. Astăzi, începând cu ora 11.00, Municipalitatea va organiza dezbatere publică, după ce societatea civilă a acuzat Primăria Capitalei că a mimat dezbaterea publică pentru aprobarea acestui proiect. Motivul: a afișat pe pagina de internet proiectul în perioada sărbătorilor, iar după numai câteva zile a retras proiectul.

Un plan urbanistic zonal demarat în 2009, plin de controverse și ilegalități, în opinia președintelui Asociației „Salvați Bucureștiul”, Nicușor Dan, a primit aviz fulger anul trecut de la ministere, autorități și de la Primăria Capitalei. Și arhitectul-șef al Bucureștiului, Gheorghe Pătrașcu, a dat undă verde, iar mai marii orașului l-au pus în dezbatere publică de Crăciun și Revelion, câteva zile, iar după ce societatea civilă a reclamat că nu s-a respectat legea, Municipalitatea a retras proiectul de pe site și a anunțat că organizează ședință publică pe 10 ianuarie, la ora 11.00, în sala unde au loc ședințele Consiliului General al Capitalei.

Contestat de societatea civilă timp ce cinci ani, proiectul care prevede construirea unui hotel, a unui cazinou, dar și a unor clădiri de blocuri și locuințe, a făcut slalom printre legi. Istoria acestui proiect începe în luna mai a anului 2009, când două clădiri au fost puse la pâmânt fără aviz de demolare, pentru a face loc unui turn de 200 de metri într-o zonă istorică și protejată: strada general Ernest Broșteanu- Mihail Eminescu și Calea Dorobanților. Cele două imobile demolate se aflau pe Ernest Broşteanu, la numărul patru. Ele se aflau pe raza de protecţie a monumentelor istorice din Dorobanţi 16, Eminescu 27 şi Eminescu 29.

Tot în aceeași luna , mai 2009, firma Rubin Gold 2004, a prezentat, pentru prima dată în fața  comisiei de urbanism şi amenajare a teritoriului (CUAT) a Capitalei Planul de Urbanistică Zonală (PUZ): Calea Dorobanţi nr. 16-18, str. General Ernest Broşteanu nr. 4-8, str. Mihai Eminescu nr. 27, sector 1.

Cornulețe cu untură și umplutură cu gem. Rețeta tradițională, un desert care a bucurat multe generații

Guvern Trump. Pe cine a ales pentru roluri cheie: Elon Musk, Vivek Ramaswamy, Marco Rubio. Cine va conduce CIA și noul ambasador în Israel

La acea vreme, investitorul a cerut aprobarea construirii uni turn de 200 de metri, un bloc de 60 de metri, şi un bloc de 10 etaje. Comisia nu s-a putut pronunţa la acea vreme din lipsa de cvorum. Astfel că proiectul urma să revină la următoarea întâlnire a membrilor CUAT.

Pe atunci, Paul Ionescu, reprezentantul Rubin Gold, a declarat presei că nu vor insista asupra turnului de 200 de metri. „Noi nu vom face acest proiect decât dacă oraşul îl vrea. Suntem dispuşi să discutăm cu Primăria ca să ajungem la o înţelegere pe cale amiabilă şi să oferim anumite avantaje pentru oraş, cum ar fi locuri de parcare, fluidizarea circulaţiei”, a motivat Ionescu atunci.

Și atunci, ca și acum, societatea civilă a reacționat dur și au cerut arhitecților să respingă proiectul. Numai că, după cinci ani, toate instotuțile statului, dar și,arhitectul-șef  al Capitalei, Gheorghe Pătrașcu, au avizat PUZ-ul, iar mai marii Capitalei l-au pus în dezbatere publică în timpul sărbătorilor de iarnă. Astfel, potrivit planului urbanistic, arhitectul-șef a semnat că este deacord ca investitorul să construiască trei clădiri: una de 13 metri, una de 27 de metri și una cu o înălțime de 45 de metri. Peste 1.000 de vecini au semnat împotriva proiectului Cert este că nici nu a fost pus bine în dezbatere publică pe pagina de internet a Municipalității, în ajunul Crăciunului, că a și strânit iarăși opinii pro și contra.  Mai mult, peste 1.000 de vecini au semnat mai multe memorii împotriva proiectului, iar Parohia cartierului s-a manifestat de asemenea împotriva proiectului, care propune un cazinou vecin bisericii, susține Nicușor Dan. Cine este beneficiarul proiectului

Potrivit informațiilor apărute în presă din 2009 și până în prezent, Rubin Gold 2004 i-a avut asociați la înființare pe bucureștenca Mariana Claudia Sterpu și pe fratele ei, Cristian Ionel. La jumătatea lui 2005, cei doi au decis ca firma să înființeze un punct de lucru în satul Unirea din judetul Dolj, la numărul 734, unde desfașura activități de jocuri de noroc, pariuri și baruri.

În decembrie 2005, punctul de lucru de la numărul 734 s-a închis pentru a-i lasa loc altuia, aflat pe tarlaua 67, parcela 867 tot din comuna Unirea. După numai un an, Rubin Gold 2004 frații Sterpu s-au retras din firmă, lăsând locul firmei cipriote Brightmission Holdings Limited, cu sediul în Nicosia. Reprezentantul firmei cipriote era Shamir Alon, un israelian născut la Chișinău, care a devenit și noul administrator. Cu această ocazie s-a închis și punctul de lucru de pe tarlaua doljeană, pariurile și jocurile de noroc au devenit activitate secundară, iar obiectul principal a devenit cumpărare și vanzare de bunuri imobiliare. Potrivit datelor afișateb pe pagina de internet a Ministerului Finanțelor, firma avea în 2012 un singur angajat, zeri profit și pierderi de aproximtiv 8,4 milioane de lei. Vezi aici planul urbanistic zonal.