Cum a reușit Raluca Prună, cu un singur cuvânt, să-i urce pe deținuți pe acoperișurile închisorilor | Revolta din penitenciare

Cum a reușit Raluca Prună, cu un singur cuvânt, să-i urce pe deținuți pe acoperișurile închisorilor | Revolta din penitenciare

În vâltoarea evenimentelor care au loc, în aceste zile, în închisorile din România șochează aparițiile deținuților pe acoperișurile pușcăriilor. Toată lumea se întreabă cum este posibil să se protesteze de pe acoperișurile pușcăriilor. Răspunsul se afl ă într-un cuvânt pronunțat de ministrul Justiției

Închisorile din România dau în clocot. În 17 din cele 34 de penitenciare de adulți au avut loc diverse proteste ale deținuților. Pușcăriașii protestează față de condițiile proaste de detenție. Unii și-au incendiat obiectele personale, alții s-au cățărat pe gardurile și acoperișurile pușcăriilor, iar alții, mai cuminți, au intrat doar în refuz de hrană. Totul a plecat de la o emisiune pe tema calității vieții din închisorile din România, de pe Realitatea TV, de acum câteva săptămâni, atunci când ministrul justiției, Raluca Prună, a intervenit telefonic. A scăpat, atunci, un porumbel din gură pe care astăzi, probabil, îl regretă amarnic, în speță a pronunțat cuvântul „magic”: aminsitie. A perseverat în greșeală și, într-un interviu de pe site-ul hotnews.ro a detaliat, cum că o posibilă soluție a contracarării amenzii de 80 de milioane de euro pe an, cu care UE ne amenință că ne va fi dată în septembrie ar fi, și iarăși a pronunțat cuvântul, o amnistie care ar goli închisorile. Degeaba a încercat dânsa să repare, ulterior, greșeala. „Fandacsia” era gata! Toți pușcăriașii și posibilii pușcăriași din țară se și vedeau absolviți de păcate. Televiziunile comerciale și ziarele au început să toace subiectul, în funcție de părerile și interesele editoriale. Evident, deținuții au acces atât la programele de știri, cât și la talk-show-uri. Au început să viseze cu ochii deschiși, dar când au realizat că și-au făcut doar iluzii, penitenciarele au luat foc. Unele chiar la propriu.

Deținuții „alpiniști” sunt din regimul deschis și semi-deschis

Aparițiile surprinzătoare ale deținuților pe acoperișurile închisorilor din România au atras atenția românilor, care se întreabă cum au putut oameni aflați în detenție să fie lăsați să ajungă să protesteze „la înălțime”. În cursul zilei de ieri, la Penitenciarul Botoșani, de pildă, patru deținuți s-au urcat pe acoperișul Secției de deținere, iar un al cincilea s-a cățărat pe un stâlp, de fapt un releu de telefonie mobilă din apropierea punctului de primire al deținuților. Totodată, la Penitenciarul Iași, alți trei deținuți au profitat de vizita la magazin și au escaladat acoperișul secției de deținere, cățărându-se de pe un gard de plasă. Oficiali ai penitenciarelor ne-au spus că, în general, deținuții profită de faptul că sunt în regim dechis sau semideschis. În aceste condiții, pușcăriașii se pot deplasa la poartă, pentru vizite, la magazin sau la telefon, fără supraveghetor. Ori, profită de faptul că sunt scoși la plimbare, în curtea închisorii. „E dreptul lor să meargă și nu îi putem împiedica”, ne-au precizat aceleași surse. Ca urmare, se urcă pe grilaje ale ferestrelor sau pe alte puncte de sprijin și reușesc să ajungă pe acoperiș.

Până acum nu s-a intervenit în forță

În cazul celor aflați în regim închis, care se deplasează doar în grupuri, chiar dacă un gardian îi însoțește, odată ce deținuții forțează urcarea pe un acoperiș, angajatul de la pușcărie nu face altceva decât să își anunțe colegii pentru a interveni. În ambele situații, de la Botoșani și de la Iași, deținuții s-au cățărat pe cel mai accesibil acoperiș, cel care se află în curtea de plimbare a închisorii. Dar legea îi obligă pe gardieni să intervină gradual, în astfel de cazuri. Adică, mai întâi se stă de vorbă cu deținuții și se încearcă aplanarea protestelor. Apoi, dacă protestele escaladează, în cazuri extreme se poate interveni în forță. „Nu facem mai mult decât ceea ce ne cere regulamentul”, susține Monica Pană, reprezentant al ANP. De remarcat, printr-o Hotărâre de Guvern, din 10.03.2016, semnată de Cioloș și contrasemnată de Prună, s-a aprobat modalitatea folosirii armelor de foc în caz de proteste ale deținutilor, care se manifestă prin acțiuni violente ori prin distrugerea de bunuri.

17 din 34 de pușcării au probleme

Dacă miercuri seară, la ora 11.00, existau evenimente în 12, din cele 34 de închisori din România, ieri, la ora 10.00 dimineața, numărul a mai crescut cu una și până după-amiază, s-au strâns, în total, 17 pușcării cu probleme. Conform ultimei evaluări făcute de ANP situația revoltelor din pârnăile noastre, la ora 15.30 se prezenta astfel:

Penitenciarul Iași. Trei deținuți au escaladat acoperișul secției de deținere și 75 deținuți au refuzat hrana. A fost solicitat sprijinul structurilor locale ale Ministerului Afacerilor Interne.

Penitenciarul Botoșani. Patru deținuți protestează pe acoperișul secției de deținere, un deținut a escaladat releul din apropierea punctului de primire deținuți și 173 deținuți au refuzat hrana.

Penitenciarul Oradea. Nu sunt manifestări, dar șapte deținuți au refuzat hrana.

Penitenciarul Miercurea Ciuc. Nu sunt manifestări, dar deținuți au refuzat hrana.

Penitenciarul Vaslui. Nu sunt manifestări, dar 62 deținuți au refuzat hrana.

Penitenciarul București Jilava. Fără manifestări, iar trei deținuți au refuzat hrana.

Penitenciarul Tulcea. Nu sunt manifestări, dar 180 deținuți au refuzat hrana.

Penitenciarul Bistrița. Nu sunt manifestări, dar 166 deținuți au refuzat hrana.

Penitenciarul Aiud. Fără manifestări, dar 27 deținuți au refuzat hrana.

Penitenciarul Bacău. Fără manifestări, dar 56 deținuți au refuzat hrana.

Penitenciarul Mărgineni. Fără manifestări și un singur deținut a refuzat hrana

Penitenciarul Arad. Fără manifestări și un singur deținut a refuzat hrana.

Penitenciarul Tg Mureș. Fără manifestări, dar 13 persoane aflate în arest preventiv au refuzat hrana. Raportat la situația precedentă, la penitenciarele Poarta Albă, Giurgiu și Deva, unde s-au înregistrat refuzuri de hrană, toți deținuții au primit masa de prânz.