Pavilionul țării noastre la expoziția mondială de energia viitorului - Astana EXPO2017 are ceva vizitatori, dar se putea și mai bine. Standul este unul tehnic, fără artificii de imagine care să-i dea farmec, iar coadă se face doar la cele două platforme virtual reality, de unde te poți „plimba” prin cea mai mare rafinărie din România. Tot pavilionul e cam cât trei-patru apartamente. Cât de importantă este prezența la acest târg și cât de benefică ar fi pentru România un parteneriat cu țara gazdă, ne explică Cezar Manole Armeanu, ambasadorul României în Kazahstan.

Cam tot ce contează în lume în materie de energie se concentrează, din 10 iunie până în 10 septembrie, la Expo Astana 2017 – Energia viitorului. 117 țări, pavilioane uriașe, unele absolut fabulos amenajate (la care se stă la coadă) altele simple sau tehnice, în care nu e înghesuială. Totul într-un centru expozițional care a costat peste un miliard de dolari și care a fost construit, de la zero, în doar 2 ani. Evident, și România are stand. Unul de 370 de metri pătrați, în aceeași clădire cu cel al Slovaciei, Franței și al Qatarului.

„Potrivit statisticilor oficiale furnizate de organizatori, aici de la stand, zilnic ne vizitează între 1.200 şi 1.500 de persoane, ceea ce, după părerea mea, înseamnă foarte mult. Asta denotă interesul publicului kazah, dar şi al reprezentanţilor celorlaltor state vis a vis de produsul nostru, respectiv Laserul de la Măgurele, pe care România îl prezintă la această manifestare. În al doilea rând, în urma discuţiilor pe care le-am avut cu colegii din cadrul altor ambasade, reprezintă un interes major pentru specialiştii din alte ţări să viziteze şi să vadă această machetă a laserului nostru. În concluzie, cred că se bucură de succes prezenţa românească aici”, a declarat Cezar Manole Armeanu, ambasadorul României, care a avut amabilitatea sa ne ofere câteva informații legate de pavilionul țării noastre la Expo Astana 2017.

FOTO: Cezar Manole Armeanu, ambasadorul României în Kazahstan

Standul României, însă, este unul mai mult tehnic. El prezintă, în prima cameră, două machete ale laserului de la Măgurele, dintre care principala, din păcate, nu funcționa  miercuri (fiind defectată în timpul transportului spre Kazahstan), dar și filme care arată plaja largă de utilizări care o poate avea acesta, dar și un mini-stand cu 20 vinuri de la Cotnari puse pe o etajeră, în formă de trepte, montată pe un perete.

Tot în prima cameră sunt și patru plasme mici pe care rulează clipuri de promovare ale unor puncte de atracție turistică din România, precum Castelul Peleș, Bâlea Lac și Lacul Sfânta Ana, defileul Oltului, sau orașe precum Constanța, Cluj, Sibiu, Brașov și multe altele, aproape toate realizate cu imagini din arhiva TVR, filmate cu mulți ani în urmă.

În cea de-a doua încăpere sunt, însă, sunt două platforme virtual reality ale Rompetrol. De altfel la acestea din urmă se înghesuie vizitatorii pentru că se pot „plimba” virtual prin toate instalațiile din platforma Rafinăriei Petromidia, incusiv în terminalul off-shore, care e în Marea Neagră, la peste 9 kilometri de țărm.

De asemenea, tot în a doua încăpere a standului României, pe o plasmă imensă, clipuri ale celor mai mai companii din energie, petrol, gaze și prelucrare din țara noastră, și câteva promo-uri ale României ca destinație turistică ale ministerului de resort. În fața plasmei sunt locuri de stat în format de amfiteatru, pentru cei care doresc să urmărească clipurile.

În rest, niciun artificiu de imagine, precum, spre exemplu, cel al standului vecin al Qatar-ului, la care vizitatorii fac coadă doar pentru faptul că are fațada îmbrăcată în cercuri aurii care fac valuri în bătaia vântului, iar în interior este amenajat și un loc de joacă unde copiii pot colora.

Pe lângă pavilionul propriu-zis, Ambasadorul României a explicat că în cele trei luni cât durează expoziția, țara noastră va organiza 16 misiuni economice, educaționale și culturale românești, dar și o Zi Națională, care va cuprinde două spectacole importante: cel al unui grup de dans format din kazahi de origine română și cel al faimosului naist Gheorghe Zamfir.

Potrivit datelor oficiale, la ultimul recensământ din Kazahstan 20.540 de cetățeni basarabeni-români (504 români). De asemenea, la data de 30.14.2017, volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Republica Kazahstan a fost de 510,522 milioane de dolari, din care exportul a totalizat 13,625 de milioane, în timp ce importul – 496,897 de milioane de dolari.

Noi exportăm, în principal, produse ale industriei chimice și conexe, metale comune și articole metalice, dar cea mai mare „priză” la kazahi o au mașinile, aparatele și echipamentele electrice produse în țara noastră. În ce privește importul, 99% o reprezintă țițeliul kazah care este prelucrat în platformele petrochimice Petromidia și Vega.

Cezar Manole Armeanu a dezvăluit și că volumul schimburilor comerciale bilaterale România – Kazahstan a fost, în 2016, de aproximativ 975 de milioane de dolari, în scădere însă faţă de o medie de 3,4 miliarde de dolari din perioada 2012-2014. Această diminuare nu se datorează unei posibile scăderi a interesului celor două țări față de schimburile comerciale bilaterale, ci mai degrabă este un efect al reducerii semnificative a preţului la barilul de petrol, din ultimii ani (față de 110-120 de dolari per baril acum zece ani, la doar 33-34 de dolari per baril în prezent).

„Legături există, trebuie însă dezvoltate”, a subliniat ambasadorul român Cezar Manole Armeanu. Domnia sa consideră că ar fi foarte important pentru firmele din România să-și extindă afacerile în aceast țară. „Kazahstanul este de zece ori mai mare decât România. De asemenea, 99 dintre elementele tabelului lui Mendeleev se găsesc aici. Prezenţa firmelor româneşti pe această piaţă cred eu că este deosebit de importantă. (...) De altfel, în mandatul meu, principalul focus este latura economică”, a arătat Cezar Manole Armeanu.

Pentru a ajunge, însă, în Kazahstan, există însă o mică piedică:  nu avem vreo cursă directă din vreun oraș din România către țara care ne-ar putea fi parteneră, orice călătorie, chiar și cu avionul, presupunând cel puțin 12 ore, cu escală. 

„Este foarte greu pentru un om de afaceri să facă un astfel de drum. Toţi mă întreabă cât durează zborul şi nu cât costă”, a arătat Cezar Manole Armeanu.

Ambasadorul a dezvăluit că unul dintre principalele obiective ale mandatului său este deschiderea unei linii aeriene directe între Bucureşti şi Astana. Aceasta s-ar putea realiza dacă cele două companii naționale, Air Astana (Kazahstan) şi TAROM (România) ar face un parteneriat. Parteneriat care, mai spunea demnitarul, ar putea fi și foarte avantajos pentru București, care ar putea deveni un hub pentru ţările din zonă pe relația cu Asia.

Un alt obiectiv al ambasadorului proaspăt numit în funcție este acela de promovare a destinațiilor turistice din țara noastră. „Sper ca până în luna septembrie, la închiderea Expoziției (10 septembrie, n.r.) să se materializeze prin semnarea unui acord între cele două ministere de resort”, a precizat domnia sa.

De asemenea, demnitarul are de gând să intermedieze și colaborarea în domeniul Educației, mai ales că, în urmă cu două săptămâni, conducători ai unor universități cunoscute din România (Politehnica București, Universitatea Gheorge Asachi din Iași și Universitatea Dunărea din Galați) au participat la Reuniunea Rectorilor, la Astana. „Sperăm să semnăm 5 acorduri de parteneriat”, a subliniat domnia sa.

Universitatea Politehnica din București, spre exemplu, a realizat o prezentare a ofertei educaționale (între 19-25 iunie), cu demonstrații practice ale studenților – constructori de roboți din UPB premiați la concursuri internaționale de robotică  (o prezentare 3 modele de roboți interactivi realizați la Facultatea de Automatică și Calculatoare București).

Un alt subiect de interes pentru partea kazahă ar fi vânzarea de uraniu natural şi a componentelor de combustibil nuclear către Centrala atomo-electrică de la Cernavodă.

„România ar putea aduce partenerului kazah expertiză în mai multe domenii, precum, agricultură, procesare alimente, produse farmaceutice, produse bio, în domeniul situațiilor de urgență, al lucrărilor de cadastru, al siguranței feroviare, (...) dar și în irigații, infrastructură, confecții, mobilier, securitate energetică, circulație a mărfurilor ”, a punctat Cezar Manole Armeanu.

„Noi dorim să fim principalul partener al kazahilor în accesul lor pe piaţa Uniunii Europene şi în zona Balcanilor. Ne dorim să fim principalul lor partener, eu aş spune partenerul lor strategic”, a concluzionat ambasadorul României în Republica Kazahstan.

Expoziţia Internaţională EXPO Astana 2017, cu tema „Energia viitorului”, s-a deschis la 10 iunie și se va încheia la 10 septembrie, având drept scop atragerea a peste cinci milioane de vizitatori din întreaga lume.

Expoziția este promovată masiv, toată capitala fiind decorată cu însemne ale acesteia. În centrul orașului, a fost amenajat chiar un spațiuni în care 117 omuleți din lut sunt colorați și ornați cu steaguri, imagini și simboluri din fiecare stat participant. „Omulețul” României, este chiar la intrare, în spatele celui al Chinei. 

Astana Expo 2017 precede expoziţia universală de la Dubai, din 2020, care va dura şase luni.