După ce Senatul a decis că cei care fac parte din Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) să nu se mai ocupe de dosarele de plagiat, iar președintele, acestei comisii, Viorel Barbu și-a înaintat demisia, maestrul Ion Cristoiu face o analiză relevantă asupra faptelor privind plagiatul fostului prim ministru, Victor Viorel Ponta, și cel al șefei DNA, Laura Codruța Kovesi.

 Jurnalistul rămâne însă cu întrebarea: „cu ce dracu’ l-a şantajat Codruţa Kovesi pe președintele CNATDCU, Viorel Barbu”?!

Maestrul Cristoiu nota în 2012, că cei din comisia CNATDCU au fost schimbați cu o zi înainte de punerea în discuție a tezei de doctorat a fostului prim ministru, Ponta. Cei care trebuiau să ia în discuție doctoratul fostului premier au fost numiți dintre profesorii apropiați PSD-ului. La o zi după acest incident, în 29 iunie 2012, ”hotărîţi să nu se lase intimidaţi, membrii CNATDCU se întrunesc în dimineaţa zilei de 29 iunie 2012 pentru a discuta două sesizări, una privind-o pe Codruţa Kovesi și cealaltă pe Victor Ponta”, scria maestrul la vremea respectivă. Lucrurile au luat însă o turnură deosebită. „S-a solicitat Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi a Universităţii de Vest din Timişoara o copie conformă cu originalul tezei de doctorat a doamnei Laura Codruţa Kovesi, însă documentele nu au fost primite. Ca urmare, dosarul nu a putut fi analizat”.

Ponta și plagiatul său

Surpriză mare pentru că cei din comisie decid și votează că, în cazul Victor Ponta, verdictul e de plagiat și asta la insistențele ministrului Educației de atunci. Cristoiu nota atunci că „ședinţa a fost întreruptă de sosirea domnului Liviu Pop, ministrul interimar al educaţiei pentru a discuta cu membrii Consiliului general al CNATDCU şi a-i anunţa despre decizia de a schimba componenţa consiliului luată cu o seară înainte. Discuţiile au durat timp de o oră şi 30 de minute”. Patru ani mai tîrziu, în 10 octombrie 2016, Senatul a votat că Legea 207 prin care CNATDCU i se ia dreptul de a judeca sesizările de plagiat în cazul tezelor de doctorat. Cu toate acestea, CNATDCU mai avea posibilitatea de a stabili pentru tezele pentru care fusese semnalată dacă sunt sau nu un plagiat. Printre acestea se număra și doctoratul șefei DNA, întrucât mai multe persoane solicitaseră verificarea lucrării Codruței Kovesi. Ion Cristoiu a mers pe firul Ariadnei și a descoperit neregulile în ce privește înregistrarea cererilor de a se verifica teza șefei DNA.

Pe firul Ariadnei în sesizările de verificare a tezei

Publicistul menționează că a făcut mai multe demersuri pentru a stabili cine și când a sesizat organismele. „Site- ul are o rubrică intitulată Sesizări, conținînd Sesizări neconforme și Sesizări admise. Nici la neconforme, nici la admise nu găsim nimic despre Kovesi (…). Despre Codruța Kovesi dăm însă peste două documente la Notificări”, consemnează maestrul. Acesta constat, în urma verificărilor că celelalte sesizări „s-au pierdut pe drum”. După mai multe raționamente asupra acestor aspecte, Ion Cristoiu ajunge la concluzia că „pretextul – Legea trecută prin Senat face onorific CNATDCU, e cusut cu ață albă. Nu putea să purceadă domnul președinte al CNATDCU la verificarea Tezei Codruței Kovesi?” se întreaba acesta. Iar toate acestea în condițiile în care instituția era încă sub conducerea lui Viorel Barbu. Astfel, șeful CNADTCU cu o rapiditate de nedescris a decis că se fac vinovați de plagiat cinci persoane. Este vorba despre Victor Ponta, Gabriel Oprea, Petre Tobă, Florentin Pandele și o civilă. Ion Cristoiu rămâne pe buze cu o întrebare retorică: „cu ce dracu’ l-a şantajat Codruţa Kovesi pe președintele CNATDCU, Viorel Barbu”?!

Ciuvică: Kovesi minte când susține că și-a copiat propriile lucrări semnate cu numele Lascu

Membrii Grupului de Investigații Politice(GIP) au depus, ieri, oficial, peste o sută de pagini din lucrarea de doctorat a Laurei Codruța Kovesi. Prin ceast demers GIP a semanlat oficial CNATDCU asupra faptului că peste 200 de pagini din teză sunt plagiate, în proporție de 45%. Mugur Ciuvică a susținut, pe rețelele de socializare, că pentru a verifica care sunt paginile copiate a folosit cel mai performant soft, iThenticate.

„Am depus peste o sută de pagini din lucrarea de doctorat a Laurei Codruța Kovesi identificate de softul antiplagiat iThenticate, împreună cu dovezile plagiatului. În plus față de lucrurile pe care le-am spus în postările anterioare referitoare la plagiatul Laurei Codruța Kovesi am mai sesizat CNATDCU cu privire și la alte aspect”, a spus președintele GIP. Acesta a adăugat în postările sale că cea mai interesantă problemă care se ridică ar fi faptul că la notele de Bibliografie sunt citate lucrări în limba franceză, dar că în urma consultării CV-ului șefei DNA a constatat că acesta nu știe limba franceză. Printre alte probleme descoperite de cei de la GIP, CNATDCU va avea de răspuns și la faptul că Laura Kovesi a copiat cu greșeli cu tot anumite pasaje din lucrările originale ale unor autori. „Paragrafele începând cu „Crima organizată poate fi percepută …” de la paginile 21-24 sunt plagiate integral, inclusiv greșeala din nota de subsol nr 16, unde lucrarea „White collar crime” apare ca „White coilar crime”. Greșeala se repetă și la Bibliografie. Aceleași paragrafe, cu aceeași greșeală apar și în lucrarea Perspective ale securităţii şi apărării ÎN Europa publicată în 2009”, mai scriu memebrii GIP. „Am transmis CNATDCU și o listă a titlurilor lucrărilor publicate de Laura Codruța Kovesi (inclusiv cu numele Lascu) anterior tezei de doctorat, precum și articolele publicate de aceasta în revista Dreptul și în Revista de drept penal. Acestea documente demonstrează încă o dată că Kovesi minte când susține că și-a copiat propriile lucrări semnate cu numele Lascu”, declarat Mugur Ciuvică. (Ramona Feraru)

Gabriel Boroi, fratele șefei Înaltei Curți, s-a îmbogățit în anul primului scandal de plagiat

Avocatul Gheorghiță Mateuț declarase că o copie a raportului de verificre a lucrării de doctorat a Laurei Codruța Kovesi, pe care l-a semnat în anul 2012, se află în posesia lui Gabriel Boroi, rector al Facultății de Drept a Universității „Nicolae Titulescu” și, până în iunie 2016, formator în cadrul Institutului Național al Magistraturii (INM). Gabriel Boroi (foto) este fratele șefei Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Cristina Tarcea. Din biografia familie sale, publicată pe internet, aflăm că soția sa, Dana Boroi, este judecător la Sectorul 6, tatăl, Vasile Boroi, a fost judecător, iar mama, sora, fratele și o cumnată sunt notari publici la BNP „Boroi”. Din declarațiile de avere ale judecătoarei Dana Boroi, aflăm că averea lor a crescut, brusc, în anul 2012, anul izbucnirii primului scandal de plagiat care o vizează pe șefa DNA. Atunci, soții Dana și Gabriel Boroi au cumpărat două terenuri și două apartamente în Predeal, cu bani de la părinții lui Gabriel Boroi. În plus, venitul lui Gabriel Boroi ajunsese, în anul 2012, la circa 420.000 de lei, în comparație cu aproximativ 90.000 de lei, cel al soției judecătoare. (Petrișor Cană)