Controlul imigraţiei ilegale, combaterea şomajului în rândul tinerilor şi creşterea economică, priorităţile preşedinţiei italiene a Consiliului UE

Controlul imigraţiei ilegale, combaterea şomajului în rândul tinerilor şi creşterea economică, priorităţile preşedinţiei italiene a Consiliului UE

Italia preia marţi, 1 iulie, de la Grecia, preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene (UE), pentru o perioadă de şase luni, în care priorităţile sale se vor axa pe controlul imigraţiei ilegale, combaterea şomajului în rândul tinerilor şi elaborarea de politici care să stimuleze creşterea economică, transmite luni EFE.

Aceste priorităţi vor fi prezentate miercuri de premierul italian Matteo Renzi, care va detalia în faţa Parlamentului European, la Strasbourg, liniile principale ale preşedinţiei italiene a Consiliului UE. Şi o va face în calitate de cel mai tânăr şef de guvern din Europa şi de artizan al unui profund program de reforme care, după cum a promis, are ca obiectiv nici mai mult nici mai puţin decât schimbarea Italiei în 1000 de zile.

Liderul social-democrat, în vârstă de 39 de ani, vrea ca Uniunea Europeană să-şi unească eforturile pentru a încuraja angajarea tinerilor, un aspect extrem de relevant pentru state mediteraneene precum Italia, unde 42,7% dintre tineri nu lucrează, sau precum Spania, cu o rată a şomajului în rândul tinerilor de 53,91%.

Următorul semestru va fi o ocazie pentru Italia de a aduce în atenţia instituţiilor europene într-un mod mai direct situaţia gravă cu care se confruntă ţările mediteraneene în ceea ce priveşte sosirea a numeroşi imigranţi ilegali de pe coastele nord-africane. Ţări ca Italia, Spania, Grecia, Cipru sau Malta sunt porţi de intrare către Europa pentru mii de oameni care încearcă an de an să fugă de mizeria şi de conflictele armate care afectează naţiunile din care pleacă.

Ne puteți urmări și pe Google News

În acelaşi timp, Italia doreşte să obţină o mai mare flexibilitate a Pactului de Stabilitate şi Creştere, în condiţiile în care, în prezent, UE limitează deficitul public al statelor membre la 3% din PIB şi datoria lor la 60%, scrie Agerpres.