Cealaltă campanie: cum au devenit maghiarii ”noștri” alegători pentru Parlamentul din Budapesta

Cealaltă campanie: cum au devenit maghiarii ”noștri” alegători pentru Parlamentul din Budapesta

Cu dublă-cetățenie, etnicii maghiari din România sunt așteptați duminică la vot, pentru Parlamentul ungar. Am discutat cu câțiva, dintre care unii au și votat deja, prin poștă.

Departe de vânzoleala discuțiilor legate de Ținutul Secuiesc, am ales trei maghiari din Sibiu pentru a ne povesti dacă şi cum au urmărit campania ungurilor. Peste 600 de etnici maghiari din Sibiu şi împrejurimi au obţinut dubla cetăţenie: din aceştia, cei majori reprezintă electorat pentru politicienii care, duminică, se aşteaptă să fie votaţi pentru Parlamentul Ungariei.

”Nu știu dacă votez”

La peste 50 de ani, Nagy Attila a venit din Sfântul Gheorghe la Sibiu şi a deschis un magazin chiar în centrul oraşului, după ce iniţial a pus pe roate o afacere cu kürtőskalács, alături de fratele său. Magazinul din centru nu prea merge, va închide şi în loc va deschide un restaurant. Nu este membru de partid şi nici nu are simpatii, aşa că poate fi caracterizat foarte bine drept un om de rând. "Nu am nicio opţiune politică. Nici nu ştiu dacă o să votez. Pentru alegerile din România am votat de fiecare dată, dar nu cunosc politica din afară atât de bine încât să fiu foarte hotărât", povesteşte bărbatul ce s-a oprit preţ de câteva minute din lucrul cu aprovizionarea. A dobândit cetăţenia maghiară în vara anului trecut, alături de toţi membri familiei. "A durat puţin mai mult, căci era multă lume atunci care voia să aibă şi această cetăţenie. De câştigat nu am prea mult, dar nici de pierdut nu am", motivează Nagy Attila decizia de a obţine această cetăţenie.

Munca e mai importantă

La evenimentele organizate mai ales în ultima perioadă de către organizaţiile mai mult sau mai puţin politice, Attila nu a participat. "Pentru mine, pe primul loc este job-ul, în ceea ce priveşte activitatea. Să mă deplasez 200 – 300 de km până la câte o adunare de genul acesta, eu pierd, nu am de câştigat nimic. Campania nu mă interesează în mod deosebit. Aşa, seara, câte zece minute mă mai uit ce se întâmplă şi cum, dar nu mă omor eu după ştiri în mod deosebit. Am urmărit viaţa politică din Ungaria la fel de mult sau puţin cum o urmăream şi înainte de a avea şi cetăţenia maghiară". Omul e ocupat cu lucrul de dimineaţa până seara, aşa că ce oferă un partid sau altul nu poate spune cu precizie. Nici discuţiile din presă nu a stat să le urmărească. "Ştiţi că nici nu am citit. Eu de dimineaţa până seara stau aici, îmi văd de treabă, mă duc după marfă, seara la zece când mă pun în pat nu am ore întregi să stau la televizor. Iar la vară, când lucrez până pe la 12, unu noaptea şi dimineaţa la cinci – şase ne trezim... cine mai are timp?". Aşteptări de la politicienii maghiari spune că nu prea are, iar despre cei români s-a lămurit. "Am avut aşteptări, dar, până acum, zero... Înainte de alegeri, toată lumea bla-bla şi apoi...".

"Şi acolo şi aici trebuie să lucrezi ca să faci ceva. Degeaba merg acolo, ca să iau de la zero totul. Nici acolo, nici aici, nu e din cârnaţ gardul", Nagy Attila, comerciant

"Este dreptul meu"

Agnes are 28 de ani, şi în urma terminării studiilor superioare şi postuniversitare este economist. Şi-a dobândit cetăţenia maghiară, alături de cea română, pentru că şi bunica ei a fost cetăţean maghiar. Nu a stat nici ea să vadă care este treaba cu campania din Ungaria, dar de votat a votat deja, prin poştă. "De la politicienii maghiari nu aştept în mod special nimic de la ei. Am votat pentru că era dreptul meu şi am decis să îmi folosesc acest drept precum îl folosesc de fiecare dată şi aici în România. Cei pe care i-am votat i-am ales datorită simpatiilor mele politice". Nu a urmărit campania din Ungaria, după cum nu le urmăreşte nici pe cele din ţară. "Ştirile, însă, le urmăresc aşa că o părere pot să îmi formez".

"Am votat deja"

Spre diferenţă de cei doi, Levente Serfőző, 42 de ani, este mult mai implicat în viaţa publică, organizând inclusiv evenimente adresate comunităţii maghiare din Sibiu şi nu numai. Spune că a urmărit campania electorală, a votat deja şi spune şi cu cine: Fidesz, partidul aflat acum la guvernare. "Respect acest partid, pentru că ne-a respectat si el", susţine Serfőző. Personal, aşteptările lui de la politicienii maghiari sunt legate de atenţia faţă de etnicii maghiari de aici. "Aşa cum şi România se simte direct interesată de românii de pretutindeni, guvernul maghiar şi instituţiile din Ungaria pot oferi sprijin în păstrarea tradiţiilor, a limbii maghiare ca limbă maternă pentru persoanele de această etnie, nu în ultimul rând pot oferi sprijin în tot ceea ce poate însemna dezvoltarea comunităţii maghiare din Sibiu şi aici nu mă refer doar la partea materială a lucrurilor. Poate fi consultanţă, specialişti etc.", arată Serfőző. El remarcă faptul că, în Ungaria, "nu a fost o campanie tocmai murdară" şi subliniază că în ţara vecină traiul se ieftineşte.

Votul prin poştă s-a încheiat

După înscrierea în registrul central al Biroului Electoral Naţional din Ungaria, românii ce au şi cetăţenie maghiară au putut vota prin poştă utilizând buletinul de vot prin corespondenţă. Acesta putea fi trimis la Biroul electoral central din Ungaria, astfel încât scrisoarea să ajungă la destinatar până cel târziu sâmbătă, 5 aprilie, la ora 24:00. Acelaşi buletin mai poate fi depus, până duminică inclusiv, la misiunile diplomatice ale Ungariei în România, situate în Miercurea Ciuc, Cluj-Napoca şi Bucureşti. Cifre neoficiale arată că, din România, politicienii unguri pot cere aproximativ 200.000 de voturi.

Actuala guvernare, favorită

Partidul actualului premier Viktor Orban este principalul favorit la alegerile de duminică, se arată într-o analiză publicată de agenţia de presă Mediafax. "Partidul său - al cărui slogan «Ungaria o duce mai bine» este omniprezent pe ziduri, la posturile de radio sau la televiziuni - este cotat în sondajele de opinie cu puţin sub 50 la sută din voturi. Principalul adversar, alianţa de stânga condusă de socialişti, este cotată cu 30 la sută. Aproximativ 20 la sută dintre alegători nu s-au decis încă asupra votului”, se mai arată în comentariul agenției de presă. Formațiunea extremistă Jobbik, care a provocat agitație inclusiv în România, speră - potrivit sursei citate – la un rezultat cuprins între 15 și 18 la sută din voturile exprimate.

Ne puteți urmări și pe Google News