Politica
Ce speră România să obţină de la summitul de la Varşovia? Răspunsul consilierului prezidențial Bogdan Aurescu
Consilierul prezidenţial Bogdan Aurescu a vorbit despre obiectivele României pentru summitul NATO, programat în weekend, la Varşovia.
"În primul rând, este un summit foarte important. Pe de-o parte, urmăreşte să asigure o serie de elemente de continuitate faţă de summitul anterior din Marea Britanie, din septembrie 2014. În al doilea rând, este vorba de o serie de măsuri noi care consacră continuarea procesului de adaptare a Alianţei la mediul de securitate foarte complex pe care îl întâlnim şi în vecinătatea estică, şi sudică a NATO. În al treilea rând, în strânsă legătură cu aceste două obiective, am urmărit profilarea mai puternică a importanţei Mării Negre, ca regiune, pentru securitatea euro-atlantică. (...). Ceea ce urmărim la Varşovia este să obţinem declararea capabilităţii iniţiale a sistemului NATO antirachetă. Este vorba de a doua fază a dezvoltării sistemului, pentru că prima fază a fost inţiată la Chicago, la summitul din 2012, când s-a declarat capabilitatea interimară a sistemului antirachetă. (...). La summitul din Varşovia se va declara domeniul cibernetic ca domeniul operaţional pentru NATO", a declarat Aurescu.
Întrebat ce s-a ales de flota comună la Marea Neagră, proiect iniţiat de România, Bogdan Aurescu a subliniat că nu a existat un proiect referitor la o flotă, adică un grup naval NATO integrat care, eventual, să patruleze prin Marea Neagră şi să desfăşoare cine ştie ce activităţi provocatoare. Dimpotrivă.
"De la bun început, ceea ce partea română a propus - şi a fost discutat împreună cu partenerii bulgari şi partenerii turci – a fost un proiect care prevede un cadru naval pentru exerciţii si training pentru creşterea interoperabilităţii între, în primul rând, aliaţii riverani, dar şi alţi aliaţi care vin în Marea Neagră cu capacităţi navale, respectând Convenţia de la Montreux - care limitează la 21 de zile participarea navelor străine la diverse activităţi în Marea Neagră - în aşa fel încât să avem o prezenţă NATO maritimă sporită în Marea Neagră. Trebuie spus aici că acest proiect s-a bucurat de o puternică susţinere din partea aliaţilor americani", a explicat Aurescu.
Potrivit acestuia, proiectul care se bucură de susţinerea aliată şi care, în ciuda poziţiei exprimate printr-o serie de declaraţii contradictorii ale unor oficiali bulgari, proiectul cadrului naval în Marea Neagră continuă să fie pe agenda aliată, inclusiv pentru motivul că există deja o decizie NATO în acest sens.
Decizia, luată de către miniştrii Apărării la reuniunea ministerială din 13-14 iunie, prevede că autorităţile militare NATO trebuie să prezinte, până la 30 septembrie, un pachet de măsuri privind creşterea prezenţei maritime a NATO în zona de sud a Flancului Estic.
"De asemenea, pot să vă spun că, în urma discuţiilor pe care le-am avut săptămâna trecută la Washington, am constatat din nou că partea americană susţine ferm acest proiect, la care se adaugă şi susţinerea altor aliaţi importanţi. Cum ar fi... Marea Britanie, Franţa şi alţii care au participat cu capabilităţi navale în Marea Neagră. De altfel, putem constata în perioada ultimilor doi ani o creştere, o intensificare a prezenţei navale în Marea Neagră pentru astfel de exerciţii. Dar un cadru naval de cooperare pentru training şi exerciţii ar constitui un cadru instituţionalizat, integrat. Aşadar, până la 30 septembrie vom şti exact cine suţine acest proiect", a mai spus Aurescu pentru Adevărul.
Recomandările noastre
