Astăzi, în cadrul campaniei culturale „Cărți care merită citite”, vă propunem și câteva titluri legate de Casa Regală a României

Că este vorba de biografii, eseuri, teorii îndrăznețe sau dezvăluiri zidite în sute de documente de arhivă, toate volumele propuse aici tratează teme istorice. În afara acelora care spun, pe tonuri și note diferite, povestea regretatului Rege Mihai sau a unor personaje palpabile din anturajul Casei Regale a României, atrage fără îndoială atenția lansarea, în această toamnă, a unei colecții de referință, propuse de Humanitas: „12 cărți esențiale”. „Trădarea cărturarilor”, a lui Julien Benda, „Nenorocirea secolului: Despre comunism, nazism și unicitatea „Soah”-ului”, a lui Alain Besançon sau „Gândirea captivă”, a lui Czeslaw Milosz - oricare dintre aceste remarcabile scrieri ne-ar ajuta, cred eu, să vedem și să înțelegem dincolo de orgoliul, infatuarea și prostia fiecăruia dintre noi, adevărul.

Vom mai recupera vreodată tezaurul?

„Tezaurul României de la Moscova. Inventarul unei istorii de 100 de ani”, carte propusă de Editura Humanitas și semnată de Marian Voicu, readuce în actualitate spinoasa chestiune a bogățiilor inestimabile trimise spre păstrare rușilor. „Pentru noi, chestiunea Tezaurului este simplă: le-am dat ruşilor toată avuţia noastră, spre păstrare, cu acte în regulă. De 100 de ani le-o cerem înapoi. Pentru români, rezolvarea problemei Tezaurului ar duce la îmbunătăţirea relaţiei bilaterale. Pentru ruşi, îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale ar duce la rezolvarea problemei Tezaurului. Iată o situaţie fără ieşire”. Aceste rânduri, prinse în prezentarea cărții, sunt edificatoare pentru încâlcita (încă) afacere dintre România și Rusia.

Elena Lupescu, statul comunist și Securitatea

Unul dintre cele mai interesante titluri ale acestui an, propus de Editura Curtea Veche Publishing, este „Moștenirea Elenei Lupescu și statul comunist”, volum semnat de Diana Mandache. Despre ce este vorba mai precis? Ne lămurește chiar autoarea: „Cu 40 de ani în urmă, moștenirea Elenei Lupescu a reprezentat un subiect care a înfierbântat o scenă mai puțin vizibilă a României comuniste, constituindu-se într- unul dintre cele mai importante procese internaționale ale epocii Ceaușescu. Fascinantă este interacționarea în rețele tip pânze de păianjen a unor firme de avocatură sau case de licitații, prieteni și rude, diplomați, servicii secrete, ajungând uneori să se întrepătrundă pe un teritoriu comun, să se întâlnească din obligație sau în mod voit, să colaboreze sau să conteste decizii. În acest demers au fost implicate mai multe state prin contactele pe care autoritățile române le-au inițiat îndeosebi în Portugalia, Elveția, Spania, Franța, Olanda, R.F. Germania, Anglia, Brazilia, Mexic, SUA, Canada. Moștenirea Elenei Lupescu și statul comunist descrie modul de lucru al personalului diplomatic, juridic și cultural, infiltrat de Securitate, parte dintr-un sistem limitat din interior de solicitările financiare pe care le presupunea orice acțiune judiciară internațională de anvergură”.

12 cărți esențiale

Acestea sunt titlurile propuse de editura Humanitas:

John Stuart Mill, Despre libertate; Julien Benda, Trădarea cărturarilor; Allan Bloom, Criza spiritului american: Cum universitățile au trădat democrația și au sărăcit sufletele studenților; Octavio Paz, Dubla flacără: dragoste și erotism; Roger Scruton, Cultura modernă pe înțelesul oamenilor inteligenți; David Eagleman, Incognito: Viețile secrete ale creierului; Mario Vargas Llosa, Civilizația spectacolului; Alain Besançon, Nenorocirea secolului: Despre comunism, nazism și unicitatea „Soah”-ului; Konrad Lorenz, Cele opt păcate capitale ale omenirii civilizate; Pierre Manent, Cum de putem trăi împreună: 16 lecții de filozofie politică pe înțelesul oricui; Oscar Wilde, De profundis; ​Czeslaw Milosz, Gândirea captivă