Editura Evenimentul si Capital

Tărnicioara și Fundu Moldovei. Bubele sângerii şi acide de pe obrazul Bucovinei | CAMPANIE EVZ - "România otrăvită"

Nagasaki-ul de lângă comuna Ostra, județul Suceava
Autor: | | 1 Comentarii | 2047 Vizualizari

Codrii prin care a cutreierat Eminescu și satele idilice din amintirile lui Ion Creangă au dat în icter! În Suceava, 73 de perimetre miniere s-au închis, lăsând în urmă halde de steril și iazuri de decantare toxice. Apele, frumos curgătoare cândva, sunt roșii ca sângele de la oxidul de fier

Cum treci de Gura Humorului, pe şoseaua ce uneşte Suceava de Câmpulung Moldovenesc, o coteşti la stânga şi, în vreo 20 de kilometri, ajungi la Ostra, unde, cândva, era vechea graniţă cu defunctul Imperiu Habsburgic. Însăşi numele comunei are o rezonanţă austriacă. Peisajul bucolic, din inima Bucovinei, este, însă, brusc sfâșiat imediat ce mai înaintezi un pic pe drumul betonat ce te scoate, hăt, tocmai la Holda, lângă Broşteniul unde Nică a lui Ştefan a Petrei i-a dărâmat, cu un bolovan, casa Irinucăi, cea cu caprele râioase.

Pe mâna dreaptă, dai mai întâi de un taluz de zeci de metri înălţime – ce parcă stă să-ţi cadă în cap, iar pe stânga, cât vezi cu ochii, mormane de moloz ruginiu îţi zgârie retina. În acest Nagasaki bucovinean, dintre Munţii Stănişoarei, a funcţionat, zeci de ani, uzina de preparare a minerului cuprifer, ale cărui reziduri se află în iazul de decantare Tărnicioara, din spatele uriașului dig protector. și în alte câteva astfel de halde de peste dealuri. Care, când vine o viitură, mai dau pe afară. Şi poluează.

Peste Rarău, chiar în mijlocul comunei Fundu Moldovei, un alt taluz gigantic, crăpat de ploi în ravene uriaşe, îţi dă fiori. Protejează iazul de decantare botezat, straniu, Dealul Negru. Când suflă vântul dinspre vest, de dincolo de munţi, praful gălbui- roşiatic colorează straniu acareturile localnicilor. Iar turistul e alungat iremediabil de poluare. Unde mai pui că, la o rupere de nori, pândeşte un dezastru ecologic.


Iazul de steril Tărnicioara, cu un volum de opt milioane de metri cubi, este al doilea ca mărime din România și al treilea din Europa


Şi, nu, nu e vorba de drobul de sare de pe sobă. Ci de inconştienţa guvernanţilor. În mai multe rânduri, s-au adoptat HG-uri prin care s-au alocat fonduri pentru consolidare şi ecologizare. Banii, însă, n-au venit.

Cum e s-o ia la vale 1.000.000 de tone de steril

„Problema la iazurile astea ne este că poluează permanent… La ploi puternice se mai întâmplă. Marea problemă e stabilitatea lor. Atunci vorbim de risc, atât pentru oameni cât şi pentru natură. Gândiţi- vă ce înseamnă un milion de tone de steril cu metale grele şi cianuri, chit că e scăzut în concentraţie, s-o ia la vale pe un fir de apă izolat cum e pârâul Brăteasa!”, explică Anca Ionce, consilier superior în cadrul Agenţiei de Protecţie a Mediului Suceava. Femeia – de 55 de ani, inginer geolog la bază, a lucrat șapte ani în minerit la Vatra Dornei şi 18 ani a fost comisar la Garda de Mediu. I se spunea „doamna cu amenzile”.

Ioan Oros, de 54 de ani, este primarul Ostrei, după ce a fost ani la rând ofiţer fluvial. Fostul marinar de apă dulce, întors acasă după ce a „călcat” Dunărea de la Sulina la Regensburg, o completează pe specialistă: „Baiul e că, pe timp de secetă, după ce dă o ploaie zdravănă sunt niște <> de apă roșie, din iaz, în pârâul Brăteasa”. Primarul strânge din dinți: „În amonte mai este păstrăv. În aval, nu prea”. Se uită cu ciudă la apa roşie ca sângele proaspăt.


 

FOTO: La Tărnicioara, verdele se asortează cu ruginiul oxidului de fier



ADN-ul cuprifer de la Ostra

În 2006, la uzina de la Ostra, s-a încetat activitatea de preparare a minereului cuprifer. Comuna avea 3.100 de locuitori, dar la uzină munceau 5.000 de suflete adunate de pe toată valea: Ostra, Stâlpiceni, Frasin, Gura Humorului şi din zona Humorului. „Că Dumnezeu ne-a înzestrat cu iazurile astea de decantare e o temere, o pacoste și tot ce se poate! Mineritul aici n-a fost bun decât că dădea locuri de muncă”, dă din umeri marinarul bucovinean. Edilul susţine că dacă exploatările de minereu de cupru continuau, poluarea era ţinută sub control: „Problema majoră este ecologizarea zonei unde a fos <>”. După ce s-a închis totul, o firmă privată din Hunedoara – Turnovi – a cumpărat tot amplasamentul de la lichidatorul judiciar. Au dărâmat toate clădirile fostei uzine, au strâns fierul vechi, l-au vândut și au plecat. A lăsat în urmă grămezi uriașe de moloz ruginiu. Ca un Stalingrad însângerat, din ’43. În picioare a mai rămas doar coşul fostei centrale termice. Spiralat ca ADN-ul. Primarul oftează: „E frumos!”.

Vântul și colmatarea

Iazul Tărnicioara este în curs de ecologizare. Pe hârtie. În prezent, iazul, proprietate a Ministerului Economiei, se află în custodia unei entități numită Conversmin. Un fel de îmbălsămător de cadavre industriale. „Conversmin mi-a zis că s-au alocat, între 2013 și 2015, 35% din fondurile totale. Au lucrat un pic și gata. Necazul e că mai plouă şi s-au degradat din lucrările de reabilitare...”, dă din umeri, neputincios, primarul Oros. Anca Ionce îl completează, tehnic: „Se colmatează bazinele de colectare a aluviunilor din spatele iazurilor, patru la număr, ceea ce duce la destabilizare!”. Iazul arată ca o plajă. Vântul, când se încordează un pic mai tare, împrăştie praful de steril în livezile oamenilor, pe păşunile alpine şi pe terenurile agricole.

„L-a apucat nebunia, după 21 de ani!”

Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: EVZ Special

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate