Preşedintele bulgar Rosen Plevneliev a cerut, azi, Uniunii Europene şi Rusiei să ajungă la un acord pentru realizarea gazoductului South Stream, după ce preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că ţara sa abandonează proiectul şi a acuzat totodată Bulgaria pentru acest eşec.

Proiectul gazoductului South Stream a fost intens promovat de Gazprom, iar prin această conductă Europa urma să fie aprovizionată cu gaze naturale ruseşti, ocolind teritoriul nesigur al Ucrainei.

Aflat într-o vizită oficială în Turcia, preşedintele Vladimir Putin a anunţat luni, spre surprinderea tuturor, că Rusia renunţă la proiect, motivând decizia prin faptul că guvernul de la Sofia nu permite construirea tronsonului conductei pe teritoriul bulgar.

În replică, Plevneliev a afirmat că South Stream este un proiect convenit între UE şi Rusia, nu între Bulgaria şi Rusia, amintind că decizia guvernului de la Sofia de a suspenda lucrările la conductă a fost luată la cererea Comisiei Europene, care a invocat încălcarea normelor comunitare ce interzic furnizorilor de gaze naturale să controleze şi accesul la conductele care transportă aceste gaze.

„Dacă Rusia ar fi luat măsuri astfel încât să fie respectată legislaţia europeană, atunci nimeni nu s-ar fi opus realizării proiectului”, a indicat şeful statului bulgar într-un comunicat difuzat de serviciul său de presă.

El a cerut totodată Moscovei să accepte prevederile legislaţiei europene şi să se aşeze la masa tratativelor cu UE pentru a debloca proiectul.

Mai mulţi politicieni bulgari au reacţionat la anunţul lui Putin.

Vicepreşedintele Comisiei pentru Energie din Parlamentul de la Sofia, Martin Dimitrov, consideră că liderul de la Kremlin joacă teatru şi aplică doar o manevră tactică prin care încearcă să pună presiune pe UE şi pe Bulgaria, aceasta din urmă fiind complet dependentă de gazele ruseşti, scrie Agerpres.

În luna iunie, Bulgaria a anunţat suspendarea participării sale la proiect, dar a fost nevoie de presiuni intense din partea UE şi SUA pentru ca guvernul bulgar să ia această decizie.

După ce a dispus oprirea lucrărilor la gazoduct, considerând că acordurile bilaterale semnate de Rusia cu unele dintre ţările pe care va trece conducta, respectiv Bulgaria, Ungaria şi Slovenia, încalcă legislaţia comunitară, Comisia Europeană trebuia ulterior să ia o hotărâre definitivă privind conformitatea proiectului cu normele europene, dar a amânat demersul ca urmare a sancţiunilor impuse Rusiei pentru acţiunile acesteia din urmă împotriva Ucrainei.