Grigore Cartianu: "Un vechi prieten plecat prin strainataturi, mare microbist si complet neinteresat de politica, m-a surprins cu o intrebare: "Dom'le, ce-o vedea lumea la Basescu asta, ca n-o fi Sfanta Fecioara?!"."
Ehei, mi-am zis, iata si un efect pozitiv al balamucului de la Bucuresti: pana si cel mai apolitic om vrea sa stie care-i treaba cu suspendarea.
Care sa fie? Basescu nu e Fecioara Maria, are si el pacatele lui. Dar daca suntem dispusi sa acceptam doar un presedinte fara de prihana, atunci mai bine am desfiinta functia. Basescu e doar un muritor care, odata ajuns in fruntea statului, si-a luat rolul in serios. A aratat ca vrea sa scuture scena de rugina.
In concluzie: nu stiu daca Basescu e bun sau rau. Dar stiu sigur ca impotriva lui s-au coalizat personaje care in mod cert sunt rele. Sunt insasi definitia raului.
Ion Iliescu, chiar si bantuit de trecutul lui stalinisto-politruc, s-ar fi putut converti intr-un personaj pozitiv al Romaniei postceausiste. Din nefericire, a ales ca victimelor Revolutiei sa le adauge teroarea mineriadelor. A privatizat comunismul in stil mafiot. Si de s-ar fi oprit aici... Dar, nu: sub sloganul „Nu ne vindem tara!”, a patronat Marele Jaf National - fabrici, banci, cladiri, terenuri etc.
Nici in acel moment nu a zis: ajunge! A continuat cu incaierarea romanilor, in spiritul luptei de clasa: proprietari contra chiriasi, proletari contra intelectuali, republicani contra monarhisti, majoritari contra minoritari. Abia dupa anul 2000 a dat semne de revenire la ratiune - reorientarea spre Occident, reconcilierea cu Regele -, dar n-a incetat o clipa sa protejeze mafia zidita temeinic de ucenicul sau Adrian Nastase.
Mircea Geoana a ratat o sansa uriasa de a deveni un personaj pozitiv. I-a trecut pe linie moarta pe baronii Adrian Nastase si pe Miron Mitrea, i l-a „imprumutat” pe Dan Ioan Popescu lui Voiculescu. Parea sa vina cu o oferta interesanta: noul PSD. Si, poate, un nou mod, responsabil, de a face politica.
S-a infundat insa rapid in mocirla vorbariei goale, a intoxicarilor de tip Vadim, a gogoseriei politice. Dintr-un personaj posibil rezonabil, a devenit o caricatura social-democrata, definita prin formula doua vorbe, trei prostii. Prin Mircea Geoana, PSD a pierdut ocazia istorica de a deveni o constructie politica serioasa, capabila sa convinga un electorat obosit de razboiul fratricid PNL-PD. Pentru Dumnezeu, Romania chiar avea nevoie de asa ceva!
Tariceanu a pozat multa vreme in om bun - poate ca a si fost. Banii si anturajul l-au atras insa magnetic spre combinatii demne de cocota Hrebenciuc. Acum, Tariceanu nici nu se mai sfieste sa-si ridice nadragii-n brau si sa siluiasca bunul-simt legislativ in piata centrala, chitaind de placere alaturi de violatorii rozalii ai patrulaterului negru.
Emil Constantinescu? Petre Roman? Niste biete fantome care bantuie ecranele TV ca sa spuna cat de mult bine au facut. Dar romanii, ingrati ca intotdeauna: nu-i mai voteaza nici la Asociatia de locatari.
Dan Voiculescu putea face tranzitia dinspre rau spre bine, insa cu un pret de neacceptat: sa nu mai fie el insusi! In privinta lui C.V. Tudor, nicio pierdere: ratacitul national e irecuperabil. Ai priceput, prietene de peste mari si tari? Intre atatia rai, pacatosul Basescu chiar pare a fi bun.
Recomandările noastre
