Editura Evenimentul si Capital

Anonimii care au pus România pe Wikipedia

18-19wiki_VS
Autor: | | 61 Comentarii | 5163 Vizualizari

Pe cei care muncesc gratis la dezvoltarea enciclopediei "îi aduni într-un lift". Wikipedia românească şi-a trăit momentele de glorie, iar acum aşteaptă o mică renaştere.

E trecut de miezul nopţii şi un tip scrie despre România. Nu e vreun elev care are referat pentru mâine, nici un student la istorie sau un autor pe care îl zoreşte editura. De fapt, tipul nostru nu are şefi şi nu îl obligă nimeni să scrie, termenele-limită şi le fixează singur.E de "profesie" wikipedist, şi-a fixat o misiune din a scrie articole cât mai precise, susţinute de surse, bine ilustrate. Nimeni nu-l plăteşte pentru asta. După vreo trei luni cu nopţi din acestea, a apărut pe Wikipedia articolul despre România. Vreo 80% din text a fost scris, acum vreo doi ani, de un tânăr de 20 de ani, Tudor Mihăescu. Atunci, abia era la vârsta majoratului. Prin 2009, când l-a scris, exista deja un articol care prezenta ţara noastră, "dar era ceva jalnic, dezlânat". "Clar, nu ne făcea cinste", trage concluzia tânărul. În cele trei luni de muncă s-a sfătuit cu colegi care se pricepeau la economie, istorie şi alte domenii, a adunat informaţii din toate părţile. Şi astfel s-a născut unul dintre cele mai citite articole de pe Wikipedia românească. S-a documentat enorm, pentru a nu ieşi vorbe despre datele din articol. În text sunt 380 de trimiteri spre sursele informaţiilor, înşirate în subsolul paginii. De fapt, aproape că nu există propoziţie fără referinţe în acest text. Bezuhov l-a adus pe Tolstoi pe Wiki Era vara lui 2007, vacanţa dintre clasele a X-a şi a XI-a, când Tudor a început să scrie pe Wikipedia în limba română. Era elev la Liceul "Lovinescu", aflat la doi paşi de apartamentul în care stă în cartierul bucureştean Drumul Taberei. Citise "Război şi pace", iar când s-a înscris pe Wikipedia şi-a ales un pseudonim ciudat. A luat eroul lui Tolstoi, pe Pierre Bezuhov, i-a tăiat prenumele şi l-a pus pe al său, dar în rusă. Aşa s-a născut Feodor Bezuhov care, în anii ce au urmat, a avut peste 10.000 de contribuţii la enciclopedia românească: articole scrise, completări în articole create de alţii, corectări etc. Primul articol a fost despre tatăl său, scriitorul şi jurnalistul Eugen Mihăescu. În scurt timp, a realizat că "Wikipedia e cea mai semnificativă realizare din epoca internetului", iar sentimentul că participă la ceva măreţ l-a cuprins. S-a axat pe literatură, unul dintre articole a fost despre Eugen Lovinescu, cel care a dat numele liceului în care a studiat. A scris şi despre Lev Tolstoi, Tudor e autorul articolului despre "Război şi pace", apoi a contribuit la "Anna Karenina". "Prozelitism" cu Wikipedia"Au fost perioade în care eram prezent zi de zi. Veneam de la şcoală şi primul lucru pe care îl verificam erau schimbările recente de pe Wikipedia. Intram în discuţii despre cum să arate, direcţii de viitor, dezbaterile se întindeau uneori până spre dimineaţă", îşi aminteşte Tudor. Când era elev a încercat să-şi convingă colegii să scrie şi ei. "Am făcut prozelitism cu Wikipedia", mărturiseşte el amuzat, însă nici măcar pe fratele său mai mic nu a reuşit să-l "racoleze".Între 2005 şi 2008, Wikipedia în română s-a dezvoltat enorm, editorial şi tehnic. Oameni ca FeodorBezuhov (nu mulţi, dar montaţi), anonimii Wikipediei, stăteau până în zori şi încingeau tastatura. Aveau iniţiative, propuneau proiecte. Tudor şi un utilizator din Basarabia, Giku, au propus proiectul "Articolele săptămânii". Şi acum, dacă intri pe pagina principală a Wikipedia, în căsuţa din dreapta apare o legătură către pagini "proiectele săptămânii". "Eu şi Giku alegeam trei cioturi şi le propuneam pentru completare. Spre exemplu, am luat articolul despre Mao. Erau doar câteva cuvinte, cu toate că vorbim despre un personaj ultracunoscut, istoric". POVESTEA WIKIPEDIA.RO, CU BUNE ŞI RELEUn puşti a scris articolele despre piatra vânătă şi varul stins Racoviţă, judeţul Sibiu. Nu vă spune prea multe, nu? Însă, după ce a consultat vreo 30 de surse - probabil toate - un sibian, wikipedistul Asybaris01, i-a dedicat comunei natale o pagină fantastică. E una dintre poveştile frumoase. Sunt destule, dar să ne oprim asupra unui puşti, elev în clasa a VI-a la Colegiul German Goethe. Deşi chimia se face începând cu a VII-a, a scris articolele despre piatra vânătă şi varul stins. A participat la olimpiade de chimie pentru clasele mai mari, aşa că sunt de înţeles colegii care l-au poreclit "Zweistein".158.000 de articole în română Oameni ca aceştia scriu la enciclopedia- gigant a internetului, ediţia românească. Un alt tânăr, Bogdan Stăncescu (pe nume de wikipedist Gutză) devenea în iulie 2003 - la doi ani după startul Wikipedia în engleză - primul administrator al noii ediţii şi traducea interfaţa din engleză. El a reuşit să aducă primii voluntari. Ar fi exagerat să spunem că Wikipedia a stârnit valuri, dar cei care au intrat au contribuit din greu. Cifrele arată asta: de la 3.000 de articole în decembrie 2003, la 158.000 în prezent. Şi 180.000 de utilizatori.Totuşi, spune Tudor Mihăescu, unul dintre administratori, "cei care ţin acum Wikipedia românească încap într-un lift". Adică sunt vreo 20-30 de oameni care creează formate, casete, găsesc soluţii pentru a-i pune la respect pe vandali, şterg obscenităţi, mai scriu şi articole. Mulţi dintre cei 180.000 sunt doar înscrişi, fără să fi contribuit, alţii au creat un articol foarte scurt. Dar toţi sunt importanţi, fie şi pentru că adaugă un "ţ". Asta e şi ideea de la care a pornit Wikipedia. Enciclopedia României, creată de foşti wikipedişti De glorie se poate vorbi în perioada 2005-2006, când numărul de pagini creştea enorm de la o lună la alta. Dar nu toate au fost frumoase la Wikipedia.ro. "Când am venit, prin 2007, deja se spărsese jazz-ul", spune Tudor. Cea mai mare luptă a dus la ruperea echipei. "Disidenţii" au făcut Enciclopedia României, un alt mare proiect on-line. Din Polonia, Michal vede Wikipedia românească cu optimism, e încântat că e tot mai folosită. Clar este că proiectul are nevoie de noi voluntari. Şi, deşi Tudor simte că simţul civic nu caracterizează societatea noastră, entuziaşti ca basarabeanul Giku, care scrie neobosit despre regiunea lui, ori Turbojet, un profesor timişorean care scrie enorm pe subiecte tehnice, fac ca speranţele să fie mari. Wikipedia.ro e departe de potenţial, situaţie surprinsă de Tudor Mihăescu într-o frază: "Când am propus proiectul războiele napoleoniene, subiect generos, s-au strâns doi-trei oameni care să discute în vederea unei colaborări. În Polonia, au fost câteva zeci, de ediţia în engleză nu mai zic".CUM AJUNGE O PROSTIE PE WIKIPEDIAMircea Geoană, jignit pe latură enciclopedică Când a creat-o, antreprenorul Jimmy Wales a gândit Wikipedia ca o enciclopedie la care poate contribui oricine. Avantajul e că proiectul "a explodat" rapid, însă există şi minusuri, legate de calitatea informaţiei. Sau legate de cei care publică informaţii false. În România au fost probleme mari. Amintim cazul "Aura Urziceanu", interpreta care a ajuns să spună că renunţă la tot ce înseamnă România după ce, în mod repetat, în articolul care o prezintă pe Wikipedia englezească a apărut menţiunea că este de etnie romă. Sau când, în 2009, imaginea lui Mircea Geoană a fost însoţită, câteva zile, de o sintagmă obscenă. Şi, recent, când presa a preluat de pe Wikipedia informaţia falsă conform căreia atacantul Stelei, Maicon, are centură neagră şi e fan Madonna. "Wikipedia nu e credibilă până la capăt", spune fără ezitare Tudor Mihăescu: "Dar, prin referinţe, o facem mai credibilă". "STRANIER" Un polonez a învăţat română cu Wikipedia POLIGLOT. Michal e mândru că, după ce ne-a învăţat limba, poate poza cu steagul nostruAre 21 de ani şi ştie deja şapte limbi. S-a apucat de a opta: germana. Pe lângă poloneză, vorbeşte engleză, spaniolă, franceză, portugheză, română, italiană şi caşubă (limbă din regiunea sa). Nu are nicio problemă în a scrie cu diacritice, pune cratimele unde le e locul, ba chiar îşi permite să folosească sintagme ca "unitate administrativă", cuvinte ca "predefinit" şi "tematică" sau prescurtări ca "ş.a.m.d". Admirator al lui Macedonski, Cărtărescu, Pleşu şi Paraschivescu Pasionat de lingvistică, literatură şi geografie, Michal Pietrusinski a ajuns pe Wikipedia poloneză la 16 ani, căutând date despre scriitorul Mihail Bulgakov. Apoi, s-a întâmplat ca teatrul de păpuşi din oraşul său, Slusk, să colaboreze cu teatrul "Arcadia", din Oradea. A căutat detalii despre oraş şi Wikipedia românească i-a răspuns. La început a fost nevoit să traducă, apoi, atras de limbile romanice, nu a rezistat tentaţiei de a învăţa română. "Înainte să ajung pe Wikipedia, nu prea ştiam ce este româna, unde e vorbită, de unde derivă. Elementele de bază le-am învăţat singur", spune Michael, care studiază româna în continuare, la Facultatea de Neofilologie din Poznan. Astfel, s-a întâlnit cu operele autorilor români. "Mia plăcut foarte mult "Thalassa" lui Alexandru Macedonski, păcat că acest autor a fost lăsat în umbră de contemporanii săi. Dintre scriitorii moderni, mi-a plăcut Mircea Cărtărescu. Sunt şi mare admirator al criticii sociale a lui Andrei Pleşu şi Radu Paraschivescu", adaugă polonezul. Pe Wikipedia noastră a scris enorm despre Polonia, despre limbi, despre cultura spaniolă. Şi pentru că nu era vorbitor nativ, textele create de el erau corectate şi completate de wikipedişti din România. Ca mulţi dintre cei care scriu pe Wikipedia, Michal este un tip modest. Când l-am întrebat ce a scris, s-a eschivat spunând că mereu articolele sale au fost completate de alţi utilizatori. Aşa că a dat doar un exemplu: articolul despre canapea, lung de doar două rânduri. Dar Michal s-a implicat mult în treburi tehnice. Probabil că, atunci când aţi nimerit pe un articol stufos de pe Wikipedia, aţi aruncat ochii mai întâi pe casetele din dreapta. Dacă avem un oraş, acolo avem un rezumat al conţinutului articolului: ţara din care face parte, prima atestare, numele primarului, suprafaţa, populaţia. Ei bine, primele Infocasete bine lucrate au apărut când Michal a iniţiat acest proiect la Wikipedia în română, preluând formatul de la francezi. Brânza ne "înfrăţeşte" cu polonezii Vizita lui în România, singura de până acum, a fost mai degrabă accidentală. Acum cinci ani, mergea în Bulgaria, dar "şoferul autocarului a pierdut drumul la Oradea". Şi l-a pierdut, nu glumă. Şi-a dus pasagerii spre Cluj, apoi şi-a dat seama şi a coborât spre Deva, a luat-o spre Râmnicu- Vâlcea, a ajuns la Bucureşti şi abia apoi în Bulgaria. Nici la întoarcere şoferul n-a fost în apele lui. Grupul a poposit pe la Sinaia, Braşov şi Sibiu.Dacă tot e bun la română, l-am rugat pe Michal să ne dea câteva asemănări dintre limba lui de împrumut şi cea maternă. "Limba română şi limba polonă provin din aceeaşi sursă preindoeuropeană şi, chiar dacă sunt din familii diferite, reţin trăsături comune. Printre exemple se pot numi a trebui - trzeba, brânză - bryndza, poreclă - porzekadło, a sfârşi - zawrzec, toate legate etimologic".

Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: Reportaj

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate