Mulți fermieri nu declară animalele pe care le-au vândut și continuă să primească pentru ele subvenții de la stat. Ultima inventariere a relevat o diferență de 9,5 milioane de capete între scripte și realitate.

A trecut mai bine de o lună de la scandalul „vacii nebune”, din Chinteni, județul Cluj, dar autoritățile tot nu au terminat ancheta. „Am solicitat un raport complet pe aceasta temă urmând ca zilele următoare să primim şi noi rezultatul final al anchetei. Avem mai multe suspiciuni cu privire la câteva aspecte pe care nu doresc să le fac publice la acest moment”, a spus prefectul de Cluj.

La începutul lui iulie, invocând tocmai cazul din Cluj, autorităţile rusești anunţau că au interzis importurile de carne de vită din România, după ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii Animalelor retrăsese ţării noastre statutul de ţară liberă de această boală.

„Nimeni nu verifică dacă animalul există”

Cazul vitei infestate cu o formă atipică de encefalopatie spongiformă a scos la iveală faptul că, în România, fermierii continuă să solicite plata subvenţiilor pentru animale, chiar dacă acestea au fost vândute cu ani în urmă. Astfel, vaca din Chinteni fusese vândută unui samsar de animale în cursul anului 2013, dar, în acte, proprietar figura tot ţăranul din Chinteni.

Sistemul a fost conceput astfel încât să fie fraudat cu ușurință și asta pentru că nimeni nu știe cu exactitate câte vaci sau oi sunt în România. Subvenţia anuală pentru o vacă este de 450 de lei, iar pentru o oaie de 40 de lei. Un oficial din cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Cluj a detaliat modul prin care se  poate frauda bugetul instituţiei de către către ţăranii sau fermierii care încasează subvenţiile pentru animale pe care nu le mai au de ani buni.

„Pentru animalele care au fost declarate până la data de 31 ianuarie 2008, proprietarii au putut să ceară subvenţii cinci ani la rând, adică până în 2013. Proprietarul venea la APIA, făcea cerere la care anexa copii după paşapoartele animalelor şi subvenţia era achitată. Fiecare animal a primit câte un paşaport în care sunt trecute data naşterii sau câte fătări are etc. Nimeni nu verifica dacă animalul există fizic sau nu. Bazele de date ale Autorității Naționale Sanitar Veterinare (ANSVSA) sunt puse la comun cu cele ale APIA, iar dacă animalul figura în viață, nimeni nu punea nicio întrebare”, spune angajatul APIA care doreşte să rămână anonim.

La APIA, fermierul poate declara povești

Sistemul este făcut pentru a fi fraudat, mai spune acelaşi angajat, şi asta pentru că baza informatică a Autorității Naționale Sanitar-Veterinare nu este completată anual de către medicii veterinari de circumscripție. În momentul în care un animal este vândut spre abatorizare, medicul trebuie să emită un certificat de transport şi să radieze animalul din registrul de mişcare a efectivelor.

„Ţăranul merge şi îi spune medicului că vrea să vândă vaca la abator, dar că nu ştie când. Medicul întocmeşte certificatul, dar nu operează în registru şi astfel, la APIA, iar animalul continuă să figureze şi să fie achitate subvenţiile. Sunt multe cazuri când animalele sunt vândute unor samsari care au rețelele lor cu medicii veterinari. APIA nu ştie nimic, subvenţia este achitată, şi asta pentru că paşaportul animalului rămâne în posesia fermierului”, mai spune oficialul.

Autoritățile pasează toată vina în cârca fermierilor

Ultima inventariere a animalelor, care a avut loc în perioada 2007 - 2010, a scos la iveală o diferență de 9,5 milioane de animale între numărul declarat de proprietari și cel înregistrat în Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor (SNIIA). Pentru aceste animale inexistente au fost acordate ilegal subvenții care au produs la bugetul de stat un prejudiciu de peste 72,5 milioane de euro.

„Aceasta arată că animalele respective au fost mișcate necontrolat în exploatații, au fost sacrificate și introduse în consumul uman, au murit, fără a fi însoțite de documente legale și fără a fi montorizate prin SNIIA”, se arată într-un raport al Curții de Conturi din 2011.

Inspectorii de la această instituție consideră că principalii vinovați sunt repre­zentanții ANSVSA, care „nu și-au îndeplinit întotdeauna sarcinile, competențele și respon­sabilitățile conferite de lege”.

Însă, conducerea ANSVSA  dă vina pe fermieri: „Proprietarii animalelor sunt cei care trebuie să anunțe ce se întâmplă cu animalele din ferma lor”, declara în replică directoarea adjunctă a ANSVSA, Iulia Cohen. Actualul ministru al Agriculturii, Daniel Constantin, fost președinte la APIA în 2009, nu a făcut nicio schimbare a sistemului, care, iată, a produs scandalul „vacii nebune” de la Cluj și a consti­tuit pretextul pentru interdicțiile rusești.