20 de ani de la cea mai mare tragedie aviatică din România. Cum a relatat „Evenimentul zilei” catastrofa de la Balotești

20 de ani de la cea mai mare tragedie aviatică din România. Cum a relatat „Evenimentul zilei” catastrofa de la Balotești

Tragicul accident de zilele trecute din Franța, unde o aeronavă Germanwings cu 150 de persoane la bord s-a prăbușit în Alpi, le-a amintit românilor și de cel mai mare incident aviatic de la noi: catastrofa de la Balotești, care s-a întâmplat acum 20 de ani, pe 31 martie 1995. 60 de suflete au pierit atunci, majoritatea belgieni, iar printre victime s-au aflat și zece români.

Pe 31 martie 1995, într-o zi foarte mohorâtă, la ora 9.11, la doar două minute după decolare, zborul TAROM 371 București-Bruxelles s-a prăbușit pe câmp, lângă o cale ferată din apropierea comunei Balotești. Aeronava se afla la o înălțime de 1.200 de metri și se pregătea să execute un viraj către Ploiești. La scurt timp după intrarea în viraj, avionul a dispărut de pe radarul Aeroportului Otopeni. Aeronava a intrat în picaj, cu un unghi de înclinare de 80 de grade, și s-a lovit de pământ. Informația a ajuns imediat și în redacțiile de la vremea respectivă. Tragicul accident de la Balotești a fost relatat, în toate detaliile, în cinci pagini ale ziarului „Evenimentul zilei”, ziariștii având la dispoziție doar câteva ore pentru a trimite la tipar zeci de articole de la fața locului, printre care și foarte multe relatări exclusive despre evenimentul cutremurător! O scurtă trecere în revistă a paginilor „Evenimentuluizilei” din data de 1 aprilie 1995 poate oferi o adevărată lecție de jurnalism pentru tinerii care practică acum această meserie. Ei bine, dacă în zilele noastre reporterii și fotoreporterii sunt dotați cu cele mai moderne aparate și se pot conecta la internet pentru a trimite într-un timp foarte scurt informațiile și imaginile către redacție, la vremea aceea, reporterii erau obligați să ajungă la birouri cu toate informațiile „stocate” pe carnețele. Apoi, urma munca infernală și sub cronometru a șefilor editoriali și a secretarilor de redacție, de a coordona și de a așeza în pagini sutele de informații adunate de la fața locului! Reporterii noștri au fost și zilele trecute în locul unde s-a întâmplat tragedia. După 20 de ani, rămășițele avionului sunt peste tot, pe câmp !

FOTO: EVZ a publicat și o grafică impecabilă a accidentului

Ne puteți urmări și pe Google News

„Bucăți de carne erau aruncate pe tot câmpul”

„Vestea prăbușirii avionului ne-a făcut să ne repezim în mașini. Drumul spre Balotești l-am făcut într-o goană nebună, în spatele unei mașini de poliție. Ceea ce am văzut acolo ne-a făcut pielea de găină: pe o rază de 200 de metri erau împrăștiate rămășițele din avion și din cei care se aflaseră la bordul « Airbusului » (…) În apropiere de calea ferată zăcea aruncată o labă de picior de om, smulsă din gleznă, alături de o bucată de antebraț”, scria atunci jurnalistul Dan Andronic, în prezent director general al ziarului „Evenimentul zilei”.

„O bubuitură de o violență extraordinară a zguduit clădirea Aeroportului Otopeni”

Reporterii EVZ de la acea vreme s-au împărțit în diferite locuri-cheie, în afară de zona sinistră de la Balotești. Potrivit relatărilor jurnaliștilor Silvana Pătrășcanu și Sorin Ovidiu Bălan, „o bubuitură de o violență extraordinară a zguduit clădirea Aeroportului Otopeni”. Au urmat momentele de panică și de întrebări fără răspuns, iar un detaliu șocant a fost scos în evidență în EVZ. Crainica aeroportului a anunțat sec faptul că aeronava Tarom s-a prăbușit!

FOTO: Lista cu victimele, obținută în timp record de jurnaliști

 

„Povești tragice” – Soțul uneia dintre stewardese a pierit și el într-un accident aviatic

 

Printre sutele de informații obținute de la fața locului, jurnaliștii au reușit să obțină și povești absolut cutremurătoare, cum este cazul stewardesei Doina Jurcovan, decedată în accidentul de la Balotești, al cărei soț, Valter Jurcovan, a pierit tot într-o catastrofă aviatică. „Bărbatul ei fusese pilotul avionului AN 24 pe ruta București-Belgrad, decolat de pe Aeroportul Otopeni la 28 decembrie 1989. Prima cursă decolată după decembrie 1989 s-a prăbușit. În urma celor doi martiri a rămas un copil orfan”, relata „Evenimentul zilei” din 1 aprilie 1995. Jurnaliștii au scris și despre dramele rudelor celor decedați. De exemplu, mama stewardesei Carmen C. Munteanu, venită în jurul orei 12.00 la aeroport, plângea în hohote și spunea o singură frază: „Nu se poate, fetița mea, nu se poate!”. Soțul altei stewardese, care în final s-a dovedit a fi fost într-o altă cursă, București-Paris, a venit disperat la aeroport crezând că nevasta lui a decedat. Soția comandantului Ilie Bătănoiu nu a crezut informațiile difuzate la radio și TV, până în momentul în care a intrat în posesia comunicatului referitor la prăbușirea avionului.

Detalii exclusive despre asigurările ce urmau să fi e date rudelor celor decedați

În toată nebunia creată în ziua tragicului accident din 31 martie, jurnaliștii au găsit timp și pentru a obține informații exclusive despre procedurile internaționale privind despăgubirile ce urmau să fie primite de rudele victimelor – un domeniu foarte puțin cunoscut la aceea vreme. „Pentru comandat, compania de asigurare trebuie să plătească 150.000 de dolari, pentru copilot – 100.000 de dolari, pentru șeful echipajului - 75.000 de dolari, iar pentru fiecare pasager - 125.000 de dolari. Dacă în privința echipajului de zbor lucrurile sunt clare, familiile acestora urmînd să primească imediat asigurarea, în privința celorlalți totul se va face pe cale judecătorească: rudele celor decedați trebuie să dea în judecată compania TAROM, care, la rândul ei, va da în judecată compania de asigurări”, se relata în ziarul nostru în ziua de după catastrofă.

După 20 de ani, rămășițele aeronavei sunt la locul impactului

Chiar dacă marți se împlinesc 20 de ani de la tragedia aviatică, pe câmpul de la Balotești, unde aeronava „Muntenia” s-a făcut praf, zac și acum sute de rămășițe ale avionului. Foarte multe bucăți metalice, furculițe, cabluri sau resturi din fuselaj, pe care se poate descifra vopseaua albastră a inscripțiilor Tarom și Airbus, se pot găsi la tot pasul, dar mai ales în craterul format în urma impactului.

FOTO: Câmpul de la Balotești este plin de piese și bucăți din fuselajul aeronavei Tarom FOTOGRAFII: NICU DÎRDÎIAC

Zilele trecute, noi am mers la locul tragediei. Ne-am întâlnit cu o echipă de muncitori ai Primăriei Balotești, care făceau curățenie la monumentul funerar, pentru că marți se face o comemorare. Dar resturile catastrofei rămân pe loc. Faptul că și după 20 de ani se pot găsi bucăți din aeronavă poate ridica un mare semn de întrebare în ceea ce privește desfășurarea anchetei în acest caz. Anchetatorii au stabilit că tragedia s-a produs din cauza unor probleme tehnice la unul dintre motoare și posibila incapacitate de moment a pilotului comandant. Specialiștii cred că accidentul putea fi evitat, în condițiile în care copilotul ar fi luat măsuri și ar fi încercat redresarea aeronavei.

FOTO: Albastrul siglei Tarom se poate observa pe o bucată din fuselaj

Fantomele gonesc „afaceriștii” cu fier vechi

Curios este însă și faptul că rămășițele avionului, majoritatea din metal, nu au fost strânse de cei care trăiesc de pe urma afacerilor cu fier vechi. „Acum câțiva ani, când s-a aflat că sunt resturi de la avion, au venit câțiva băieți, noaptea, să strângă bucățile de fier, dar cică s-au speriat foarte tare după ce au văzut niște fantome. Vă dați seama, că nici urmă de rrom n-a mai călcat pe aici, de frică”, ne-a spus Gică, muncitor la o fermă care se află chiar lângă locul catastrofei.

FOTO: O găleată plină de rămășițe ale aeronavei, strânse de noi în mai puțin de 30 de minute