Într-o cumplită bătaie de joc faţă de Comisia Europeană, Senatul a abrogat, ieri, articolul 276 din Codul Penal care sancţiona presiunile asupra Justiţiei prin "declaraţii publice nereale referitoare la săvârşirea, de către judecător sau de organele de urmărire penală, a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave legată de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a le influenţa sau intimida".

Spun că a fost o bătaie de joc, o sfidare, la adresa Comisiei Europene pentru că, luni, a fost publicat un raport al autorităţilor de la Bruxelles care face referire exact la faptul că proprietarii trusturilor media se folosesc de jurnalişti pentru a-i intimida pe magistraţi. Să mai adăugăm aici faptul că, de luni întregi, DNA-ul şi Înalta Curte îl roagă pe Victor Ponta să pregătească intrarea în vigoare a noilor coduri – cel Penal şi cel de Procedură Penală - şi să modifice o serie de articole. Premierul USL a refuzat. Când a fost însă vorba de interesul lui Dan Voiculescu, coaliţia majoritară s-a mobilizat exemplar. Am tot scris: cea mai puternică instituţie din România este, în acest moment, Antena 3. Dacă te uiţi la comportamentul lui Victor Ponta când este invitat la Sinteza Zilei, realizezi că piramida puterii arată cam aşa: primul-ministru execută ordinele lui Gâdea şi Badea, iar cei doi sunt, la rândul lor, supuşii lui Dan Voiculescu. Bineînţeles, nu poţi să limitezi abrogarea articolului 276 din Codul Penal la interesele lui Voiculescu. Asistăm la un asalt continuu asupra Justiţiei. Cea mai mare parte a articolelor din noua Constituţie sunt scrise doar pentru a le face procurorilor viaţa mai grea. Noul Cod de Procedură Penală conţine o prevedere care practic face imposibilă interceptarea comunicaţiilor demnitarilor. Aripa uselistă a CSM pregăteşte şi ea o serie de modificări care deschid calea schimbării preşedintelui Înaltei Curţi, judecătoarea Livia Stanciu, precum şi a şefului DNA, Codruţa Kovesi. În sfârşit, Ponta a anunţat că renunţă la proiectul unei amnistii în masă, dar vrea graţieri punctuale. Primul pe listă: Gigi Becali, dar este clar că acesta este începutul. Este evident că, pe măsură ce trece timpul, USL-ul devine tot mai indiferent la presiunile şi criticile venite dinspre Bruxelles şi Washington. De pe agenda publică a dispărut orice discuţie referitoare la ridicarea monitorizării pe Justiţie, intrarea în spaţiul Schengen sau adoptarea monedei euro. Singurul interes este legat de banii europeni – dar numai în măsura în care pot fi sifonaţi de către baronii locali. Marile proiecte de infrastructură, unde este mai greu să truchezi licitaţiile, nu se fac din fondurile de coeziune, ci prin parteneriate dubioase, cu costuri imense – vezi cazul autostrăzii Braşov-Comarnic. România devine un stat mafiot, iar birocraţii de la Bruxelles asistă sideraţi la această involuţie a unui stat membru, incapabili să ia vreo măsură.