Studii medicale desfăşurate în rândul pacienţilor cu boli cronice au arătat că depresia influenţează negativ evoluţia acestora. În România, printre cele mai des întâlnite afecțiuni cronice se numără bolile cardiovasculare, cele cronice renale, diabetul şi cancerul. Iată ce trebuie să știi despre depresie și cum afectează ea bolile cronice

În România, în 2015, au fost înregistrate aproape 1 milion de cazuri de depresie. Prevalenţa depresiei este aproape egală cu cea a cancerului  (5% din populație). Rapoartele Uniunii Europene cataloghează depresia netratată sau nediagnosticată ca factor major de risc în bolile cronice, agravând starea pacientului şi contribuind direct la creşterea ratei de mortalitate. Aceleaşi rapoarte menţionează că depresia creşte cu 50% costurile tratării unor astfel de boli.

Potrivit Institutului Național de Sănătate Mentală (NIMH) din SUA, care reunește 27 de institute din profil de pe continentul Nord American:

- Depresia este o boală reală,

- Depresia afectează oamenii în moduri diferite,

- Depresia este tratabilă.

 „Pentru pacienţii care suferă de o boală cronică, este uneori dificil să discute cu medicii lor curanţi despre felul în care se simt din punct de vedere psihic sau al trăirilor emoţionale – pot simţi că le distrag acestora atenţia de la simptomele fizice pentru care s-au prezentat la medic, considerate mai importante. Cifrele ne arată însă că depresia poate deveni un factor agravant în rândul unor boli care au deja în ţara noastră o rată de mortalitate ridicată”, a declarat Roxana Stoean, medic primar psihiatru la Centrului Medical Bellanima.

Cu toții avem momente de tristețe. Este o reacție normală la momente dificile din viață și, de obicei, trece în puțin timp.

Dar când starea persistă pe perioade lungi de timp, persoana în cauză poate avea depresie, iar starea ei interferează cu viața cotidiană și cu funcționarea normală. Doctorii numesc această afecțiune „tulburare depresivă” sau „depresie clinică”. Este o boală reală, atrage atenția NIMH. Nu este un semn al slăbiciunii unei persoane sau al unui defect de caracter. Nu poți să scapi de depresia clinică. Majoritatea persoanelor care suferă de depresie au nevoie de tratament pentru a se îmbunătăți.

Semne și simptome

Tristețea prelungită este doar o mică parte a depresiei. Unii oameni cu depresie pot să nu simtă deloc tristețea. Sunt multe alte simptome, inclusiv cele fizice. Dacă ați avut oricare dintre următoarele semne și simptome timp de cel puțin 2 săptămâni, este posibil să suferiți de depresie și trebuie să mergeți urgent la medic:

- Tristețe persistentă, anxietate sau stare de „gol” sufletesc,

- Lipsa de speranță, pesimism,

- Sentimente puternice de vinovăție, atunci când te simți fără valoare, neajutorat,

- Pierderea interesului față hobby-uri și alte activități

- Energie scăzută, oboseală,

- Dificultatea de concentrare, probleme de memorie, dificultăți în luarea unor decizii

- Insomnii, lipsă de somn sau, din contră, atunci când dormi prea mult,

- Modificări ale apetitului și / sau greutății

- Gânduri de moarte sau sinucidere, tentative de sinucidere

- Neliniște, iritabilitate

Depresia și apariția bolilor cardiovasculare

- Bolile cardiovasculare apar de 1,6 ori mai des în rândul persoanelor cu depresie faţă de persoanele care nu prezintă simptome depresive .

- Studii clinice au evidenţiat că pacienţii care au suferit un infarct miocardic şi care suferă de depresie au un risc de mortalitate de 5 ori mai mare decât cei care nu sufereau de depresie .

- Conform Societatii Europene de Cardiologie , între factorii de risc pentru bolile cardiovasculare se numără și depresia, anxietatea şi sindromul stresului post traumatic.

În cazul diabetului

- Pacienţii cu tulburări depresive au un risc de 65% de a dezvolta diabet zaharat. 31% dintre pacienți cu diabet au simptome depresive , iar 11%  dintre ei au depresie severă. 

- Efectul este și invers, pentru că depresia se asociază cu neglijarea, de către bolnavii de diabet, a recomandărilor terapeutice specifice sau cu o aderenţă scăzută la recomandările medicale din planul de tratament. Perturbările emoţionale legate de diabet pot duce la dezvoltarea depresiei .

În cazul bolilor  cronice renale

- Depresia este cea mai comună tulburare psihică a pacienţilor care au boli cronice renale şi poate influenţa succesul tratamentului şi ratele de mortalitate în aceste cazuri .

- Pacienţii cu insuficienţă renală care primesc tratament pentru simptomele depresive au o rată crescută de acceptare a tratamentului şi pot avea în general o evoluţie mai bună a stării lor .

Depresia și cancerul

- Un studiu  făcut asupra pacientelor cu cancer la sân a aratat că, pe parcursul a 5 ani după diagnosticare, femeile cu depresii severe au avut o şansă de supravieţuire mult mai mică decât cele fără acest diagnostic.

- Un studiu la care au luat parte 10.000 de pacienți a arătat că cei care sufereau şi de depresie au avut un risc de deces mai mare decât al celor care nu aveau şi depresie . 

Câţi români suferă de boli cronice

- În 2015, peste 2 milioane de români au fost diagnosticaţi cu boli cardiovasculare . Conform Eurostat, acestea sunt principala cauza de mortalitate în România .

- Conform Direcţiei de Sănătate Publică, în 2014, în România erau peste un milion şi jumătate de bolnavi de diabet.

- Conform Societăţii Naţionale de Nefrologie, 1,4 milioane de români au o boala cronică renală.

- Conform Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România, aproape un milion de români suferă de cancer (5.2% din populaţie).

 „În februarie 2017, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat că depresia a devenit prima cauză de dizabilitate la nivel mondial, precizând totodată că între depresie şi sănătatea fizică există o relaţie de influenţare reciprocă ”, a declarat Codruţ Ţonoiu, Manager general şi cofondator al aceluiași centru medical.