Explozia de la barajul Nova Kahovka de pe Nipru, produsă acum aproape o săptămână, pare să fie un motiv suficient de îngrijorare atât pentru cei care locuiesc în localitățile românești de coasta Mării Negre, cât și pentru cei care își petrec vacanțele acolo.
EVZ a aflat în exclusivitate că, cel puțin în acest moment, nu a fost emisă vreo alertă cu privire la infestarea apelor litoralului românesc și nici nu s-a tras oficial vreun semnal de alarmă legat de declanșarea vreunei epidemii. Însă, mulți dintre turiștii care sunt la mare se gândesc la ce e mai rău și privesc apa mării ca pe o potențială sursă de boli.
Zeci de localități înghițite de apă, ulei industrial deversat
În noaptea de 6 spre 7 iunie, barajul Nova Kahovka - o construcție extrem de solidă ridicată în epoca Uniunii Sovietice pe Nipru - a cedat din senin. Sateliții americani cu infraroșu ar fi depistat o explozie înainte de prăbușirea acestuia, dar cauzele distrugerii barajului rămân încă necunoscute. Ucraina și Rusia se acuză reciproc de acest atac care poate sta la originea unui uriaș dezastru ecologic.
Distrugerea barajului a făcut ca torente uriașe de apă să se reverse peste zeci de localități din sudul Ucrainei, regiunea Herson, aflată pe malul estic al Niprului. Inundațiile au înghițit totul în calea lor, iar în apă au fost deversate peste 150 de tone de ulei industrial.
Mulți dintre turiști sunt speriați
Știrile despre o posibilă contaminare a apei Mării Negre s-au propagat rapid nu numai în mediile științifice - care urmăresc prin satelit traseul substanțelor poluante, a acelor pete uriașe de ulei - ci și printre turiști. De aceea, mulți dintre cei aflați în vacanță pe litoral au început să-și pună întrebarea dacă bacterii purtătoare de holeră sau de vreo altă boală intestinală cu transmitere prin apă se găsesc acum în marea care scaldă litoralul românesc.
”Deja, la noi se vorbește de vaccinuri împotriva holerei”
”Se aude că din cauza acelor deversări urmate exploziei de la barajul din Ucraina este pericol de declanșarea unei epidemii de holeră. Ne e frică să mai facem baie în mare, dar să ne mai băgam și copiii ea. Nimeni nu spune nimic, nu e nici un afiș pe nicăieri. Suntem foarte îngrijorați atâta vreme cât s-a anunțat că în zonele inundate din Ucraina este deja risc de epidemie de holeră. Bacterii care pot ajunge și aici, prin Nistru. Deja la noi se vorbește de vaccinuri împotriva holerei, de parcă s-ar pregăti oamenii de ceva...”, ne-a spus Dragoș, care a venit la mare de la București, cu soția și cu băiețelul lor de șase ani.
La Primăria din Mangalia nu s-a primit nici o alertă
Legat de îngrijorarea celor care trăiesc în localitățile de la malul mării sau a celor care își petrec vacanțele pe litoral, EVZ a stat de vorbă cu unul dintre consilierii Primăriei Mangalia. Din spusele sale, în acest moment, nu există riscul infestării apei Mării Negre și cu atât mai mult al unei epidemii de holeră.
”Până în acest moment (n.r. 11 mai), la Primăria din Mangalia nu s-a primit nici o alertă legată de o posibilă infestare a apelor Mării Negre ca urmare a distrugerii barajului de pe Nipru. Problema este, firește, una extrem sensibilă pentu că vorbim de sănătatea populației și va fi tratată cu toată seriozitatea. Dacă acel RO-Alert va intra vreodată în vigoare, localnicii și turiștii vor afla imediat. Vor exista sesiuni de informări cu privire la situația din acel moment. Acum, nu putem decât să sperăm că cea mai mare parte a acelor reziduuri vor rămâne acolo, la locul dezastrului. Adică să fie absorbite de sol odată cu retragerea apelor. Ce va porni totuși spre mare ar putea fi diluat suficient de mult pentru a nu exista nici un pericol pentru oamenii care se vor scălda în Marea Neagră, indiferent de stațiune”, ne-a declarat Lucian Luca, consilier în cadrul Primăriei Mangalia.
Impactul nu va fi unul major pentru sănătatea oamenilor
Unii dintre biologii marini care urmăresc, la rându-le, traseul substanțelor poluante deversate în Ucraiana după distrugerea barajului Nova Kahovka acreditează ipoteza că impactul pentru sănătatea umană, dar și pentru faună, nu va fi unul semnificativ pentru că suntem protejați de Dunăre. Și comunicatul OMS, care atenționa asupra holerei se referea doar la zona vizată din Ucraina, acolo unde se deversaseră apele barajului.