Ambasadorul Italiei în România, Mario Cospito, vorbeşte despre cum va fi sărbătorită ziua Republicii Italiene şi ne spune câţi români au votat la alegerile municipale din ţara sa.
Italia aniversează astăzi, la 2 iunie, Ziua Republicii, iar ambasada la Bucureşti a acestei ţări a organizat cu această ocazie un festival cu muzică şi manifestaţii culturale, dar în cadrul căruia promovează şi produsele culinare şi vinurile din peninsulă.
În interviul acordat pentru Evenimentul Zilei, ambasadorul Italiei la Bucureşti, Mario Cospito, vorbeşte despre acest festival, dar şi despre comunitatea română din peninsulă sau despre perspectivele extinderii spaţiului Schengen.
Cospito povesteşte pentru Evenimentul Zilei şi despre problemele votului prin corespondenţă, pe care Italia îl utilizează de circa zece ani.
EVZ: În aceste zile se desfăşoară Festivalul italian la Bucureşti. Despre ce este vorba? Mario Cospito: Sunt foarte fericit că suntem la a treia ediţie a acestui eveniment, care coincide şi cu cea de a aniversare a 150 unităţii Italiei. Suntem sprijiniţi de întreprinderile noastre. Avem manifestaţii culturale, concerte, cum ar fi cel al lui Gino Paoli sau cel de muzică clasică de la 25 iunie de la Ateneul Român, precum şi multe alte activităţi.
Continuăm cooperarea cu o serie de hypermarketuri din Bucureşti pentru promovarea mărfurilor italiene, atât produse agroalimentare, cât şi din sectorul modei.
Anul acesta avem şi o cooperare cu restaurante cu specific italian din Bucureşti şi Timişoara care vor oferi meniuri speciale dedicate Italiei la un preţ special. Acest program se datorează sponsorizărilor primite de la întreprinderi italiene. Festivalul are şi un site: www.festivalitaliano.ro.
În Italia au avut loc, recent, alegeri locale. Care a fost rata participării românilor? Ei au putut să participe, ca cetăţeni europeni. Trebuie să vă spun adevărul: am fost un pic dezamăgiţi de procentul românilor care au votat la alegerile municipale. Au fost mai mulţi candidaţi români. Atât cât ştiu eu, doar unul a fost ales, în Piemont. Rata participării românilor a fost foarte mică, câteva sute. A fost dezamăgitor pentru că, în Spania, rata participării românilor a fost mai mare.
De ce? Nu înţeleg. Publicitatea a fost bună, iar şansele să fii ales, dacă eşti român, erau foarte mari. Românii sunt comunitatea cea mai mare din Italia. La Torino, de exemplu, dacă doar câteva sute de români ar fi mers la vot ar fi putut să-şi aleagă un reprezentant. Îmbunătăţiri ale acordului Schengen pot fi atinse Sunt evoluţii noi în ceeea ce priveşte aderarea României la spaţiul Schengen? Nu. Aceasta este o problemă care nu este a Italiei, iar întrebarea ar trebui adresată altor colegi. Ce pot spune este că Italia nu leagă admiterea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen de alte chestiuni politice – mă refer la mecanismul de cooperare şi verificare. Ce i-am rugat pe prietenii români şi bulgari a fost să fie pe deplin pregătiţi să intre în spaţiul Schengen din punct de vedere tehnic.
Credeţi că ar trebui să se schimbe ceva cu sistemul Schengen? Sunt tot mai multe excepţii invocate. Orice sistem poate fi schimbat. Câteva îmbunătăţiri pot fi atinse. Dar ceea ce vreau să spun este că libertatea de mişcare este extrem de importantă, nu doar din punct de vedere al libertăţii individuale, dar şi din punct de vedere economic.
În Libia este o situaţie de blocaj. Italia va trimite trupe la sol? Nu. Am decis să trimitem circa zece consilieri. Am deschis o reprezentanţă diplomatică la Benghazi, am recunoscut Consiliul Naţional. Ceea ce sperăm este ca situaţia să se clarifice cât mai repede, iar Ghadafi să se retragă din proprie iniţiativă. "Am fost un pic dezamăgiţi de procentul românilor care au votat la alegerile municipale. În Spania, rata participării a fost mai mare." MARIO COSPITO, ambasadorul Italiei la Bucureşti
VOT PRIN CORESPONDENŢĂ
Destinul Italiei, hotărât de cei din străinătate?
Avem o discuţie acum în România, referitoare la votul prin corespondenţă. Aveţi un asemenea sistem în Italia? Da, dar este o diferenţă fundamentală. Nu pot vota toţi italienii care locuiesc peste hotare. Trebuie să fii înregistrat cu cel puţin şase luni înainte de alegeri, nu în ziua scrutinului, într-un registru special. Doar atunci primeşti pachetul cu buletinele de vot. Atunci votezi, iar în Italia este o comisie care verifică dacă numărul celor înregistraţi se potriveşte cu numărul de voturi primite. Pentru a evita confuziile sau pentru ca nimeni să nu voteze de mai multe ori. Trebuie să vă spun un adevăr: la început au fost ceva probleme..
În ce an a fost instituit acest sistem? Acum zece ani. Înainte, ca să votezi, trebuia să mergi la ambasadă sau consulat. La început au fost ceva probleme în America şi nordul Europei, unde avem cele mai mari comunităţi. Nu au fost fraude certificate, dar au fost diferenţe între numărul de voturi şi alegători. Dar trebuie să spun un lucru: procentul celor care votează prin poştă, raportat la cel al alegătorilor din ţară, este foarte mic. În cel mai bun caz, unul, două procente. În mod normal, sub un procent. Aşa că, dacă rezultatul electoral este clar – diferenţa dintre majoritate şi minoritate – voturile venite de peste hotare nu sunt relevante.
Dar a fost un caz, când premierul Prodi a câştigat în 2006, iar diferenţa a fost făcută de voturile din străinătate. Ca în 2009 în România. În astfel de situaţii, sistemul trebuie verificat astfel încât să funcţioneze cât mai bine. Când Romano Prodi a câştigat, au fost aceleaşi discuţii ca şi în România: a fost o fraudă sau nu este bine ca cei din străinătate să decidă ce se întâmplă în ţară? A avut loc o dezbatere dacă putem decide destinul ţării pe baza voturilor de peste hotare. Dar am decis să-i lăsăm pe cei din străinătate să voteze.