Roma Antică. Sursă foto: Wikimedia Ziua când Antichitatea a luat sfârșit: 24 august 410 d.Hr.Ziua când Antichitatea a luat sfârșit: 24 august 410 d.Hr. Istoricii consideră anul 476 ca final al Antichității, de facto a fost altfel.
Ziua detronării de către Odovacar a împăratului Romulus Augustulus, 23 august 476 d.Hr. a fost văzută de toți istoricii ca data finalului Antichității în plan universal. Dar, se pare că trăitorii acelor timpuri au avut altă impresie. A fost cu 66 de ani mai devreme!
Ziua de 24 august 410 d.Hr. - cum s-a ajuns aici
Ziua căderii Romei, adică 23 august 476 d.Hr. este o dată simbolică. Șeful pretorienilor, germanicul Odovacar l-a detronat pe un copil de 13 ani, Romulus Augustulus. El a trimis însemnele imperiale la Constantinopol. Nu-l mai interesau. De fapt, Roma era un oraș capitală doar cu numele. Încă din 395 d.Hr., după împărțirea făcută de Teodosie cel Mare, împărații din Apus a ales să locuiască la Ravenna, nu la Roma. Adică la 250 km nord-est. Era un oraș apărat de mlaștini, mult mai izolat decât Roma.
La 24 august 410, la Roma, domnea Honorius (395-423 d.Hr.). Acesta îl avusese ca principal lider militar pe Flavius Stiycho, un general de origine vandală pe care însă îl va executa pe 22 august 408. Roma nu mai fusese ocupată de o armată non-romană încă din 387 î.Hr., când gallii lui Brennus au cerut o răscumpărare masivă în aur pentru a se retrage.
Ne puteți urmări și pe Google News
Honorius a încercat o stratagemă. Realizând că nu se putea măsura cu Alaric, regele vizigoților, a trimis soli dorind să evite asediul. Alaric a acceptat oferta. Era însă o capcană, fiindcă Honorius l-a trimis contra lui Alaric pe un aliat al său, un vizigot, Sarus. Alaric a decis să riposteze drept răzbunare. Alaric mai încercase două asedii asupra Romei. A gândit că va reuși a treia oară!
Ziua marii invazii - părea că lumea s-a sfârșit atunci
Ziua de 24 august 410 d.Hr. a marcat cel de al treilea asediu asupra Romei. De data asta, avea în interior și un fel de „coloana a 5-a”, cum avusese Franco la Toledo în secolul XX. Vorbim aici de sclavii Romei, care au deschis Porta Salaria. Jaful a durat până pe 27 august 410 d.Hr. Sora lui Honorius, Galla Placidia a devenit prizonieră. Va deveni soția lui Ataulf.
Ziua de 24 august 410 d.Hr. a fost considerată sfârșitul lumii. Romanii au fost șocați să vadă prima oară în 800 ani o invazie străină. Până atunci, doar generalii romani, de la Marius, la Vespasian intrau în Roma, ca învingători și proclamându-se fie consuli, fie împărați. Jafurile, incendiile au afectat locuri de top. Mormintele lui Augustus, Hadrian, Pantheonul și alte edificii au fost jefuite. Romanii au plecat în bejenie, căutând refugiu tocmai în îndepărtata Africa. De fapt, acolo voiau să ajungă și vizigoții. Nefiind marinari prea buni, o furtună le-a stricat planurile. O boală, probabil ciuma l-a răpus pe Alaric, care a fost urmat de Ataulf. Roma a răsuflat ușurată pentru patru decenii, dar pentru mulți, atunci părea că lumea se sfârșise.
Epilog
Ataulf a luat decizia să pornească spre zona Galliei Transalpine, alegând actualul teritoriu al regiunii Aquitania. Roma și-a revenit și în 451 d.Hr., Aetius a câștigat destul de greu la Câmpiile Catalaunice o confruntare cu hunii. Alături de Roma, lupta regele got Theodoric I. Patru ani mai târziu, Roma își adâncea agonia. Vandalii conduși de Genseric și-au făcut de cap prin Roma, în 455 d.Hr. Jaful lui Alaric a părut atunci un fel de escapadă de concediu.
Până astăzi, a rămas expresia „acte de vandalism”. O sinistră etimologie pornită dintr-un act istoric care a accelerat finalul Antichității universale.
Sursa foto: Arhivă
Recomandările noastre
Revista presei
