Internet supraîncărcat, servicii de spionaj redimensionate și amenințări multiforme: coronavirusul bulversează și lumea serviciilor secrete.
Pe măsură ce toate forțele se mobilizează pe combaterea răspândirii COVID-19, serviciile se confruntă cu o dublă problemă: constrânse la o reorganizare capitală pentru a evita răspândirea bolii în rândurile lor, ele asistă și la creșterea masivă a traficului pe internet, cu toate felurile de conținut – oficiale sau oficioase, confidențiale sau deschise, corecte sau false.
Între dezinformarea organizată și atacuri cibernetice sub toate formele, serviciile sunt cu vigilența la maximum, organizându-și alternanța echipelor de supraveghere, scrie AFP.
Mesageria serviciului de informații militar este suficient de bine codată pentru a fi utilizabilă de la domiciliul agenților, explică pentru AFP un veteran al serviciului francez de informații externe (DGSE). Dar ea nu permite accesul la bazele de date cele mai sensibile. „Există o continuitate în muncă, dar culegerea de informații strategice va fi în mod necesar mai lejeră”, explică acesta.
În Statele Unite, situația este asemănătoare, a declarat pentru AFP Brian Perkins, cercetător în cadrul Fundației Jamestown din Washington și fost analist al US Navy. El enunță totuși un risc suplimentar: baza meseriei, contactul uman, devine uneori imposibil.
„Cea mai mare provocare pusă de COVID-19 este incapacitatea ofițerilor din teren de a lucra în zonele contaminate, în special cele cu restricții de circulație”, spune Perkins.
Este nevoie așadar de un alt mod de acțiune și de a acționa mai puțin, în condițiile în care volumul de muncă rămâne același sau chiar crește.
Guvernele sunt aproape exclusiv concentrate pe combaterea epidemiei. Pentru a se ocupa de celelalte domenii nu mai rămân decât serviciile, scrie AFP.
Opinia unanimă este că amenințarea principală vine de pe internet, fie că este vorba de un atac în toată regula asupra unei structuri sau unui guvern, sau de destabilizarea prin opiniilor publice îngrijorate prin distribuirea de știri false.
(Documentarul realizat de AFP nu vorbește deloc despre reversul medaliei: oportunitatea de a strânge informații, profitând de restrângerea libertăților, sau chiar de a lansa informații false în propriul interes.)
„Actorii răuvoitori exploatează aceste noi circumstanțe speciale”, constată Europol într-un comunicat. „Entitățile competente ale Uniunii Europene sunt în contact strâns unele cu altele” pentru a face față.
Paleta riscurilor este mare: de la furt economic și strategic la alterarea datelor (electorale, științifice etc.) trecând prin paralizarea serverelor, campanii de phishing, defăimare...
Însă pericolul cel mai mare, venind din partea statelor inamice sa a unor grupuri angajate de acestea, sunt operațiunile masive și sofisticate contra unui guvern sau a unei structuri.
Un expert al acestui sector, cu experiență îndelungată pe teren, subliniază că marile puteri dispun de rețele suficient de solide pentru a răspunde. „Un atac cibernetic masiv, în care blochezi internetul? Îl poți face asupra unor țări subdezvoltate. Dar ca să tai internetul în țările occidentale, de la asta trebuie să-ți iei gândul.”
Naivii s-ar putea gândi la un fel de armistițiu informatic, pe durata combaterii epidemiei, dat fiind că aceasta nu este posibilă decât printr-o colaborare planetară.
Dar „în aceste ultime șase săptămâni, am văzut numeroși actori inamici chinezi continuându-și operațiunile împotriva țintelor lor externe obișnuite”, spune Ben Read, de la serviciul de analiză în ciberspionaj al companiei americane FireEye.
„Este prea devreme pentru a constata o descreștere cantitativă a activității, însă ceea ce vedem este în conformitate cu modelele: nici un semn de armistițiu”, remarcă el, arătând spre continuarea activităților în Coreea de Nord, Asia de Sud și Rusia.
„Nu este nevoie de mobilizarea multor oameni, nici a multor resurse, pentru a da acest gen de atacuri”, afirmă Susanne Spaulding, analistă la Centrul de Studii Internaționale și Strategice (CSIS) din Washington.
„Rusia este angajată în absolut fiecare zi în operațiuni de dezinformare care urmăresc să clatine încrederea publică în democrația noastră. Nu există nici un motiv că se va opri”, spune ea.
Moscova este acuzată de toate cancelariile occidentale că și-a înmulțit operațiunile de dezinformare pe tema coronavirusului.
Grupul de acțiune StratCom al Uniunii Europene, dedicat dezinformării, a pus în seama Moscovei nu mai puțin de 110 campanii, între 22 ianuarie și 19 martie.
Mesaje „caracteristice strategiei bine stabilite a Kremlinului de a utiliza dezinformarea pentru a amplifica dezbinările, a semăna teama și haosul și de a exacerba situațiile de criză”.
Moscova respinge aceste acuzații, acuzând la rândul ei Occcidentul.