O amplă fraudă cu fonduri europene, care a afectat sectorul agricol din Grecia, este obiectul unei investigații a Biroului Procurorului Public European (EPPO). Autoritățile cercetează zeci de cazuri în care cetățeni greci au obținut, începând din 2017, fonduri UE pentru terenuri de pășunat pe care nu le dețineau sau nu le arendau, ori pentru lucrări agricole inexistente. În urma acestor practici, agricultorii legitimi au fost privați de fondurile la care aveau dreptul.

Una dintre cele mai mari fraude din ultimii ani, în Grecia

Ancheta se concentrează și asupra modului în care a fost implementat acest plan fraudulos, precum și asupra posibilei implicări a autorităților statului, în special a celor care lucrau în cadrul agenției responsabile cu distribuirea fondurilor, OPEKEPE (Organizația pentru Plăți și Controlul Ajutoarelor Comunitare și Garanțiilor).

Deși solicitanții frauduloși au fost deja aduși în instanță, niciun reprezentant al organizației nu a fost inculpat. Mai mult, atunci când autoritățile din cadrul agenției au încercat să ia măsuri pentru demantelarea escrocheriei, acestea au fost îndepărtate de ministrul agriculturii de la acea vreme.

Fondurile deturnate în cadrul acestei fraude ar putea ajunge la 45 de milioane de euro pe an, constituind una dintre cele mai mari fraude din ultimii ani în domeniul agricol. Scandalul a ieșit la suprafață chiar înainte de începerea discuțiilor la nivelul Uniunii Europene privind stabilirea unui nou buget pe termen mediu pentru perioada 2028-2034.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a cerut o utilizare mai eficientă a acestui buget, însă Christophe Hansen, oficialul responsabil cu agricultura al Uniunii Europene, se opune reformelor fundamentale, susținând în continuare legătura directă între teren și fonduri.

Președintele OPEKEPE, schimbat de șase ori în ultimii ani

Paraskevi Tycheropoulou, șefa Departamentului de Audit Intern al OPEKEPE, a fost prima care a remarcat neregulile. Răspunsul superiorilor a fost demiterea sa, fiind împiedicată să folosească bazele de date ale agenției. EPPO a invitat-o, ulterior, să contribuie la anchetele sale, oferindu-i posibilitatea de a oferi consultanță tehnică și juridică.

„Metodologia lui Tycheropoulou a dus la descoperirea unei rețele extinse care, prin declarații false de proprietate, a primit ilegal ajutoare UE din rezerva națională”, a susținut avocatul acesteia, Antonis Vagianos, pentru POLITICO.

„A existat o campanie concertată pentru a o discredita… începând cu deschiderea unui dosar disciplinar împotriva ei și demiterea ei abuzivă din funcția de șef al Departamentului de Audit Intern ”pe motiv de incompetență”, a completat acesta.

În ultimii cinci ani, președintele OPEKEPE a fost schimbat de șase ori. Oamenii care au încercat să elimine agenția de corupție au fost înlăturați.

Din 2021, procurorii europeni investighează acest caz și examinează aproximativ 70 de cazuri legate de utilizarea ilegală a fondurilor UE, potrivit unor surse. Unul dintre cazuri a fost deja judecat în Grecia, iar două altele vor fi judecate pe 19 februarie.

OPEKEPE, unica instituție care se ocupă de distribuirea subvențiilor PAC

Din 2005, OPEKEPE este singura instituție responsabilă cu distribuirea subvențiilor PAC pentru fermierii din Grecia. Acesta este responsabil de gestionarea fondurilor UE care sunt destinate sprijinului fermierilor. În prezent, agenția plătește 3 miliarde de euro anual 900.000 de beneficiari, inclusiv cooperative agricole, fermieri și afaceri de export.

Schema frauduloasă a început ca urmare a modificărilor aduse legislației UE în 2017, care au permis accesul la mai multe terenuri pentru pășunat în regiunea mediteraneană. Grecia a susținut o definiție extinsă care includea nu numai terenuri cu iarbă, ci și pășuni și terenuri cu arbuști împădurite. Prin urmare, șansele de fraudă au crescut semnificativ, iar suprafața eligibilă a Greciei aproape s-a dublat.

Utilizând accesul noilor registre de terenuri, reprezentanții OPEKEPE și companiile tehnice au început să primească cereri de subvenții pentru terenuri pe care solicitantii pretind că le dețin, în ciuda faptului că aceștia locuiesc în alte părți ale țării.

OPEKEPE a decis că auditorii să nu verifice cererile de subvenții, deoarece majoritatea cererilor nu aveau documente care să demonstreze proprietatea.

În consecință, terenurile care au fost deținute de un beneficiar într-un an, iar apoi au fost atribuite unui alt beneficiar în anul următor, ceea ce indică faptul că o persoană cu acces complet la dosare a coordonat planul, a declarat un fost oficial OPEKEPE.

Creta a generat cele mai multe cereri frauduloase

Un fost oficial a declarat că schema a funcționat în trei etape: OPEKEPE oferea acces la informații privind terenurile disponibile, oficialii implicați în fraudă se abțineau de la aplicațiile suspecte sau emiteau circulare pentru a ajuta autorii fraudei, iar cei care încercau să oprească frauda erau concediați.

Creta, care a primit două treimi din subvențiile agricole ale Greciei în 2020, a furnizat cea mai mare parte din cererile false. Aproape toate cererile au venit de la fermieri care au spus că au terenuri în alte regiuni ale Greciei.

Grecia a primit o amendă de 283 de milioane de euro din partea Comisiei Europene în martie 2024 pentru gestionarea inadecvată a ajutoarelor UE din 2020 până în 2022. În plus, agenția OPEKEPE a fost pusă sub observație pentru a implementa un plan de acțiune.