Zdob şi Zdub bat „doba“ la Mamaia | VIDEO

Zdob şi Zdub bat „doba“ la Mamaia | VIDEO

După recentul turneu european de promovare a albumului „Ethnomecanica“, trupa Zdob şi Zdub revine „acasă“ şi promite, într-un interviu acordat EVZ, să bată „doba“ încă şi mai tare mâine, la Gala MTV de la Mamaia.

Zdob şi Zdub au pornit în turneul de promovare al ultimului album, „Ethnomecanica“, apărut luna trecută pe piaţa europeană. O variantă uşor diferită de cea lansată anul trecut în România, cu unele piese cântate în engleză („Gypsy & UFO“, „Hardcore Moldovenesc“ sau „Cosmic Song“), cu câteva colaborări împortante, cum ar fi cea cu artistul austriac Hubert von Goisern pentru piesa „Koa Hiatamadl, şi cu un mix de excepţie, al renumitului DJ Shantel, pentru piesa „Zdubii, bateţi tare“.

Pentru „consumatorul“ de muzică din ţări vest-europene precum Germania, Elveţia, Austria, sau Ungaria, locuri colindate în ultima lună de cei şase băieţi basarabeni, Zdob şi Zdub rămâne o trupă asociată cu Eurovisonul. Pentru fanii muzcii rock sau „world“, a devenit „o reală aventură muzicală, pentru care trebuie să fii cu adevărat pregătit“ – aşa cum comentează revista germană „Focus“, care descrie pe larg acest „experiment estic“.

Primul turneu oficial al moldovenilor a început cu o lună în urmă, iar Evenimentul Zilei i-a întâlnit cu câteva zile în urmă în Germania, înaintea concertului pe care urmau să-l susţină la Köln. Despre muzică, politică sau despre recitalul pe care îl vor susţine în deschiderea meciului de fotbal România-Olanda, din cadrul Campionatului European de Fotbal 2008, am vorbit cu Roman Iagupov, solistul trupei, şi cu chitaristul Igor Buzurniuc.

Ne puteți urmări și pe Google News

„Muzica noastră reflectă Moldova“

EVZ: Cum explicaţi unui străin muzica voastră, amestecul de limbi şi influenţe? Roman: Le spunem că totul are de-a face cu istoria noastră, a Moldovei. Suntem o ţară mixtă, etnic vorbind. Am fost parte din România în istoria mai veche, apoi o parte din URSS - în cea mai nouă, iar acum suntem un stat indepenedent. Cam aşa este şi muzica noastră - păstrând proporţiile. Oricum, noi doar trăim şi facem repetiţii la Chişinau. Viaţa noastră artistică este complet mutată în afara Moldovei. Suntem foarte cunoscuţi şi acasă. Acolo ne-am şi început acest turneu şi acolo dorim să-l încheiem. E drept, însă, că cele mai puţine concerte le susţinem la noi în ţară, ca să nu mai vorbim de apariţiile în presă şi la televiziune, sau de prezenţa „mondenă“, toate acestea au loc altundeva, în afara ţării. Igor: Pentru străini este interesant să intre în contact cu toate acestea, cu rusa şi mai ales cu româna, care, după exeperienţa noastră, sună foate exotic pentru ei. Se poate spune că evoluţia noastră reflectă fidel diversitatea Moldovei, a unei ţări în permanentă mişcare din punct de vedere istoric. Din păcate, nu prea consideram sistemul din Moldova unul democratic. Dar, sincer, nu ne face plăcere să vorbim despre politică.

Aveţi, totuşi, o femeie prim-ministru... Roman: Da, dar şi un preşedinte comunist...

Un preşedinte care v-a decorat cu medalii de stat (Meritul Civic de gradul III) după Eurovisionul din 2005.... Iogor: Într-adevăr, am primit din partea statului nişte medalii de onoare după Eurovision, dar astea sunt nişte chestii care îi fac mai degrabă mândri pe părinţii noştri. Noi oricum nu am avut niciun avantaj prin primirea lor. Dar e o treabă bună.

Cum aţi ajuns de la muzica altora, interpretată de voi, la stilul vostru? Roman: Mai toţi cântăreţii rock interpretează mai întâi muzica altora, doar că nu toţi o fac în Chişinău (râde). Muzica noastră s-a dezvolatat cu fiecare pas, aşa am ajuns de la coveruri la o muzică ceva mai agresivă la început, la hardcore - începind cu al doilea album, „Zdubii bateţi tare“. Am început să exeprimentam cu folclorul nostru. În acelaşi timp, am avut norcoul să cântăm pe aceeaşi scenă cu supervedete, precum Biohazard sau Rage Against The Machine, şi să avem mare succes.

Moldova exporta vin, prostituţie, conserve de legume, organe şi, cu mult succes, muzică. Un mic paradox... Roman: Tocmai asta se întâmplă uneori, ca ţări precum Republica Moldova să exporte un astfel de pachet paradoxal de „produse“. De fapt, cam toată Europa de Est se evidenţiază prin asta... Dar poate muzica a devenit un produs atât de exotic tocmai pentru că provine dintr-o ţară neînsemnată. Atât vecinii noştri, cât şi vesteuropenii, se dau în vânt după „produsul ăsta“. Şi cred că un punct forte al nostru este faptul că provenim din Moldova.

SFATURI

Emoţii din nou pentru Eurovision

În Vest lumea nu stie multe despre Moldova, iar când e vorba despre muzica din Moldova se gandeste la formaţia „O-Zone“. Igor: Şi să sperăm că în curând vor începe prin a se gândi la Zdob şi Zdub (râde). După Eurovisionul din 2005 au mai auzit câte ceva despre Moldova şi, mai ales, au mai aflat câte ceva în legătură cu noi.

Eurovsionul a fost rampa voastră de lansare spre Vest? Roman: Nu cred. Eurovisonul a fost, din punctul nostru de vedere, doar o glumă. Ne-am gândt că Moldova participă pentru prima dată la acest concurs şi că Zdob şi Zdub, fiind cunoscută în Ucraina, Rusia şi România, va primi multe voturi din ţările acestea. Rezultatul a fost surprinzător. A ieşit mai bine decât credeam. Oricum, eram pregătiţi să şocăm cât de cât: planul nostru iniţial, care nu a funcţionat, a fost să o facem pe bunica – cea care bătea doba - să zboare pe scenă, atârnată în frânghii. Din păcate nu s-a putut. Eurovisionul a fost în orice caz o mare provocare. Ştii, Moldova e o ţară în care nu se întâmplă nimic, iar noi ne-am gândit că a venit timpul să facem ceva. Locul şase pentru Moldova, o debutatntă la Eurovision, a fost foarte bun.

Moldova trimite şi anul acesta ceva neobişnuit la Belgrad. Roman: Geta Burlcau este foarte bună, iar eu am consiliat-o puţin, pentru concurs. Are o voce extraordinară, muzica ei este de excepţie. Nu ştiu şi chiar evit să estimez ce şanse ar avea ea în concurs. Cred, însă, că trebuie să se ţină cont de faptul că Moldova nu trimite fuste scurte şi decoltee la concurs, ci o muzică deosebită, o voce extraordinară. Geta este o profesionistă.

Vorbeaţi despre un rock revoluţionar... Ce e revoluţionar la voi? Roman: În primul rând revoluţionar este modul nostru de viaţă, cel puţin pentru Moldova. Trebuie ştiut că societatea moldovenească este altfel, foarte conservatoare, foarte puţin dinamică. În acest context, noi ne remarcăm ca oameni liberi, cu minţiile deschise. Nu ne interesează graniţele. Asta nu trebuie să o cântăm în texte - o gândim şi încercam să o trasmitem prin muzică. Nu ne batem capul cu vame, vrem mai degrabă să nu le avem. Ceea ce pentru noi ar fi normal, aşa gândim noi, ca liberali, să nu existe graniţe între ţări, între oameni, într-o lume civilizată.

PROMOVARE

Moldovenii preferă România

Multi artişti moldoveni, precum Pavel Stratan, au devenit celebri în România. Decizia lor este condiţionată de situaţia politică din Republica Moldova? Roman: În Moldova nu avem mai nimic în de-ale artelor. Nu cred, însă, că artiştii moldoveni se mută în România din motive politice. Mai degrabă pentru că la noi nu găsesc o platformă potrivită de lansare. Eu cred că Stratan, de exemplu, trăieste în România pentru că acolo are de muncă. Nu cântă în Rusia, Ucraina, nici în Moldova. El e un „orginal“ din România, cântând doar cu chitara... e simplu pentru el.... Pentru noi nu e aşa simplu. În Moldova avem familie, copii, nu plecăm aşa uşor. Şi, până la urmă, traiul e ca peste tot, cu suişuri şi coborâşuri. SPRE CAMPIONATUL EUROPEAN DE FOTBAL

Muzică pentru meciul România-Olanda

Cum ati fost primiţi în acest turneu? Roman: Suntem foarte multumiţi. Am fost peste tot bine primiţi, chiar dacă în unele locuri ceva mai modest. De fapt, într-un singur loc a fost „modest“, anume la Copenhaga. Dar acolo nu se făcuse deloc promovare pentru concert. A fost lume destulă, dar eram într-adevăr teritoriu necunoscut pentru majoriatea, asta se simţea. Românii din public, însă, au mai încins atmosfera. Cele mai reuşite concerte le-am avut de data asta în Budapesta şi München. În general în România, în Slovenia sau Ucraina muzica noastra este oricum foarte apreciată. Dar în România suntem cel mai bine primiţi şi ne simţim mereu bine.

Veţi cânta în deschiderea meciului România-Olanda din cadrul Campionatului European de Fotbal, pe 17 iunie, la Berna, pe Stade Du Suisse. Ce semnificatie are asta pentru voi, mai ales că veţi cânta pentru România, nu pentru Moldova? Roman: E onoare foarte mare pentru noi să cântăm în deschiderea acestui meci de fotbal şi cred că muzica noastră se potriveşte unui asemena eveniment. Nu am cântat niciodată la asa ceva, deşi iubim sportul. Dar... vom trăi şi vom vedea. Igor: Este nemaipomenit, emoţionant. Dacă tot nu avem şansa să cântăm pentru ţara noastră cu o asemenea ocazie, cântam cel puţin pentru ţara care ne este sufleteste cea mai apropiată, România.

Cum va continua „aventura muzicală“ Zdob si Zdub? Piaţa din Japonia... Roman: Pentru noi este destul până acum. Nu trăim atât încât să cântăm peste tot. Vrem să avem timp pentru a crea un album nou. Să cântăm apoi din nou aici, în Europa... să mergem din nou la festivaluri, precum am fost în ultimii ani la cel din Roskilde (Danemarca) sau Sziget, festivaluri super-tari. Turneul acesta este o experienţă importantă. Dacă trăieşti într-un loc închis, în Bucureşti, în Chişinău, adică numai în ţara ta, nu poţi să înţelegi foarte multe lucruri... Când suntem în turneu, mai ales acesta fiind primul turneu prin Germania, Elveţia, Austria şi Danemarca, ne simţim muzica, o simţim fizic. Apropierea de public, contactul cu el, ne ajută să descoperim formula acestui ritm, formula acestei muzici, fără să mai fie nevoie de cuvinte. Muzica este un limbaj universal. Doar aşa aflăm ce muzică atinge publicul. Dar mai întâi „aventura“ continuă - pe 29 aprilie am încheiat turneul de promovare, dar toata vara vom cânta la diferite festivaluri din Europa. Pe 2 mai vom cânta la Mamaia, în cadrul „MTV Days“.

Presupune asta că următorul album va fi orientat după gustul publicului european? Roman: Oarecum, dar nu în sensul că ne vom „vinde“ stiulul, nu aşa. Va fi un album „Zdob şi Zdub“, cu instrumente populare, cu ritmuri moldoveneşti, româneşti. Dar va fi mult mai armonic, mai puţin avangardist, şi tocmai de aceea, probabail, mult mai complicat.