Renunțarea la limitarea mandatelor de președinte deschide calea pentru lideri pe viață. Deși pare o demonstrație de putere absolută, decizia poate fi semnul unei slăbiciuni, Xi încercând să evite ascensiunea unor potențiali rivali politici
Măsura ar putea conduce la instabilitate viitoare în cea mai populată țară din lume, având în vedere că Xi are concurenți care vor să ajungă la putere în Partidul Comunist, dominat la ora aceasta de liderul de 64 de ani.
Conducător autoritar
Autoritatea absolută a lui Xi îl va face vulnerabil în fața acuzațiilor, în cazul unui șoc economic sau al unei crize în politica externă - foarte posibil să apară pentru că Beijingul vrea să umple locul lăsat liber în Asia de SUA, care se retrag din regiune.
După moartea lui Mao Zedong, în 1976 - când a avut loc Revoluția Culturală, în care zeci de mii de oameni au fost uciși și țara a fost devastată de un război civil - succesorii lui au decis să schimbe sistemul unicului conducător autoritar cu un sistem în care puterea să fie împărțită între mai mulți oficiali de rang înalt ai partidului. Astfel a avut loc un transfer de putere de la președintele Jiang Zemin către Hu Jintao, apoi către Xi Jinping, fiecare având două mandate de câte cinci ani.
Încă din primul mandat al lui Xi, a devenit clar că el va încerca să schimbe această regulă- a fost declarat co-lider al partidului și presa de stat a început să-i construiască o imagine publică asemănătoare cu cea a lui Mao Zedong.
FOTO: Mao Zedong, teoretician și lider al PCC
Acest lucru a culminat introducerea „Gândirii lui Xi Jinping”, în Constituția partidului, anul trecut, într-un Congres la care Xi nu a nominalizat un succesor, alimentând speculațiile că va rămâne la putere și după 2023.
Dezechilbru în partid
Margaret Lewis, profesor de drept și expert în Constituția Chinei la Universitatea americană Seton Hall, a declarat pentru CNN că a văzut în timpul lui Xi „o împărțire tot mai slabă a puterii între oficialii de top, Xi consolidându-și propria putere”. Politica chineză nu este pe de-a întregul democratică, în sensul tradițional, dar există un anumit echilibru în interiorul partidului, între reformatori și conservatori, a căror influență și putere fluctuează în timp, spun analiștii.
Jon Sullivan, director al Institutului pentru Politica Chineză de la Universitatea din Nottingham, a declarat că rămânerea lui Xi la putere, după încheierea celor două mandate de șef de stat, „neagă instituționalizarea transferului puterii, care a servit partidul foarte bine timp de 35 de ani și a condus la evitarea unor scheme dăunătoare din alte regimuri comuniste”.
Lupta anticorupție
Deși multe probleme ale PCC erau cunoscute și dezbătute cu ușile închise, majopritatea crede că există mai multe facțiuni în interiorul partidului. Unii analiști susțin că politica anticorupție este, de fapt, un instrument împotriva dușmanilor și a potențialilor rivali. Campania anticorupție va fi întărită după preconizatele schimbări constituționale, care vor crea o Comisie Națională de Supraveghere (NSC), cu puteri noi în domeniu, ce pot afecta o parte mai mare a populației chineze.
Richard McGregor, autor al cărții „Partidul: Lumea Secretă a Conducătorilor Comuniști din China”, a scris, după anunțul de duminică, că „președintele transmite, practic, un mesaj dușmanilor săi de la vârful partidului, afectați de campania anticorupție, că el nu pleacă nicăieri”. „Capacitatea lui Xi de a convinge că această decizie este necesară pe termen scurt va duce în mod clar la „capturarea” puterii la toate nivelele”, a scris McGregor.
Dar, atrage atenția profesorul, pe de altă parte, faptul că vrea să facă asta poate fi interpretat ca o slăbiciune, ca o nevoie acută de a avea mai multă putere decât în prezent, pentru a-și ține rivalii la distanță.
FOTO: Suveniruri cu chipul președintelui chinez Xi Jinping și cel al fostului lider Mao Zedong, într-un magazin din Beijing
Represiune = tiranie
După știrea anunțată de televiziunea de stat, au apărut rapid primele semne ale cenzurii: discuțiile și criticile de pe rețelele de socializare au fost șterse și controlate. Comentariile scrise pe siteul CCTV, la articolele care anunțau schimbarea propusă, au fost eliminate, ca și cele de pe siteul Ziarului Poporului și cel al agenției Xinhua. Motoarele de căutare cu cuvintele respective au fost blocate.
La fel au fost și căutările cu expresiile „ascensiune la tron”, „limitarea mandatelor”, „Winnie the Pooh”, cu referire la personajul de desene animate devenit un simbol ironic la adresa lui Xi Jinping, pe siteurile din China. Au apărut inclusiv răspunsuri de genul „căutarea nu a dat rezultate, în conformitate cu legile și politicile relevante”. Un nume a fost complet cenzurat: Yuan Shikai, fostul președinte al Republicii Chineze, care a dizolvat Parlamentul ales democratic, în 1913, și s-a autoproclamat împărat.