Washingtonul şi-a sufocat “teroriştii” cu ajutor polonez

Dovezi ce confirmă existenţa pe teritoriul comunitar a centrelor secrete de detenţiei utilizate de Statele Unite ale Americii în “războiul contra terorismului” au fost aduse în atenţia publicului de jurnaliştii postului polonez de televiziune TVP.

Suspiciunile privind metodele extra-judiciare convocate de administraţia Bush împotriva hidrei al-Qaida tind să devină certitudini. Informaţii şi documente descoperite de jurnaliştii polonezi indică faptul că, în decembrie 2001, Varşovia a fost de acord cu detaşarea pe “frontul antiterorist” a douăzeci de agenţi secreţi din structurile proprii, dar şi cu închirierea unei baze militare din nord-vestul ţării către americani.

Un an mai târziu, la sfârşitul lui 2002, primele zboruri clandestine au început să aterizeze la Stare Kiejkuty. Documentele mai confirmă cel puţin cinci operaţiuni de acest gen în 2003, în două dintre situaţii Eurocontrolul (n.r. autoritatea civilă europeană) fiind informat că avioanele au aterizat la Varşovia, deşi ele coborâseră, de fapt, în apropierea bazei militare închiriate americanilor.

Investigaţia jurnaliştilor polonezi se sprijină şi pe relatarea unui martor care susţine că în 2003 a văzut “oameni încătuşaţi, cu benzi pe ochi, coborând din avion”. Dezvăluirile recente vin pe turnanta unui raport strict secret al Crucii Roşii publicat integral în ultimul număr al prestigiosului New York Review of Books, care dezvăluie condiţiile carcerale la care au fost supuşi suspecţii arestaţi de autorităţile americane după evenimentele din 11 septembrie 2001.

Comisia Europeană a avertizat, în repetate rânduri, că orice ţară europeană confirmată că ar fi violat drepturile omului va fi sancţionată

DINTE PENTRU DINTE Evul Mediu, reinventat pe criterii democratice

În urmă cu două săptămâni, jurnalistul american Mark Danner de la New York Review of Books publica textul integral al unui raport strict secret al Crucii Roşii ce inventariază metodele de anchetă la care au fost supuşi suspecţii de terorism aflaţi în custodie americană după septembrie 2001.

Documentul, bazat pe mărturiile a 14 captivi trecuţi prin “proces”, dar şi pe observaţiile directe ale specialiştilor de la Crucea Roşie făcute în centrele de detenţie, indică metodele utilizate de americani pentru obţinerea informaţiilor considerate “necesare” în lupta antiteroristă:

> sufocare cu o cârpă umedă înfăşurată peste faţa “subiectului”

> obligativitatea statului în picioare pentru ore în şir

> regim carceral în spaţii extrem de strâmte

> privarea de odihnă şi de mâncare

> expunerea la temperaturi scăzute

> înlăturarea forţată a pilozităţii faciale

> nuditatea forţată a deţinutului pe parcursul detenţiei

“Am făcut ceea ce era necesar” „Sper că echipa care va avea onoarea de a servi ţara va examina atent realităţile lumii în care trăim şi instrumentele pe care le avem la dispoziţie astăzi pentru a proteja Statele Unite de noi atentate. Sper că vor evalua cât se poate de serios opţiunile. Am încredere în capacitatea lui Barack Obama de a înţelege necesitatea protejării Americii”, declara George W. Bush în ianuarie 2009, cu doar câteva zile înainte de predarea fotoliului prezidenţial de la Casa Albă.

Acuzat în repetate rânduri de-a lungul celor două mandate de faptul că politicile sale antiteroriste contravin libertăţilor democratice fundamentale, Bush a clasat scurt dezbaterea asupra tehnicilor controversate de anchetare a suspecţilor terorişti şi asupra închisorilor secrete ale CIA: “Punctul meu de vedere este că metodele folosite erau şi sunt necesare în circumstanţele actuale, pentru a obţine informaţiile vitale securităţii americane”.

Teroarea care naşte monştri

“Când vine vorba de tortură, nu contează ce am făcut, contează ceea ce facem. Ceea ce s-a întâmplat e mai puţin important decât ceea ce se întâmplă sau se va întâmpla. În politica americană, tortura nu mai e doar o simplă problemă a trecutului şi o piedică în calea noastră de a trece peste şi a merge înainte.

Tortura, pentru Dick Cheney, George Bush şi o importantă parte a poporului american este mai mult decât o serie de proceduri blamabile aplicate prizonierilor aflaţi în custodie americană în ultimii cinci ani – proceduri descrise cu o precizie înfiorătoare în raportul Crucii Roşii. Tortura este mai mult decât tehnicile specifice folosite de Washington în centre secrete de detenţie aflate pe trei continente.

Tortura este un element-cheie în viaţa noastră politică, şi nu doar pentru că există investigaţii în derulare cu privire la actele comise. Pentru mulţi în Statele Unite, tortura desemnează implicarea politică – disponibilitatea de „a face orice pentru a proteja cetăţenii americani”, o abordare bărbătească de a face ceea ce trebuie făcut”, scrie Mark Danner.

Între 70% şi 90% dintre persoanele private de libertate în Irak au fost arestate din greşeală, estima un raport al Crucii Roşii din 2004

SUSPICIUNI

Scenariu cu repetiţie şi în România?

În noiembrie 2005, cotidianul american Washington Post scria că Agenţia Centrală de Informaţii a SUA (CIA) ţine în arest şi interoghează membri importanţi ai reţelei teroriste al-Qaida într-un centru de detenţie situat în Europa de Est, care face parte dintr-un sistem secret de închisori creat după atentatele de la 11 septembrie 2001.

Sistemul în cauză ar fi fost format din facilităţi instalate în opt ţări, între care şi o serie de state democratice din Europa de Est. Existenţa şi amplasarea acestor facilităţi, numite "locaţii negre" în documentele secrete ale Casei Albe, sunt cunoscute numai de câţiva oficiali din SUA şi, în cele mai multe cazuri, de preşedinte şi un mic număr de ofiţeri de informaţii de rang înalt din fiecare ţară-gazdă, menţiona la vremea respectivă "Washington Post".

Dacă jurnaliştii americani s-au ferit să avanseze numele ţărilor implicate, organizaţia pentru apărarea drepturilor omului Human Rights Watch susţinea la câteva zile după apariţia dezvăluirilor că Polonia şi România ar fi printre teritoriile est-europene ce găzduiesc centre de detenţie ale CIA. Informaţia a rămas neconfirmată până astăzi, când Polonia şi-a bifat numele pe listă.