Intervalul următor se va caracteriza printr-o vreme mai caldă decât în mod obişnuit, la nivelul întregului teritoriu agricol, chiar deosebit de caldă în zonele de câmpie. În acest context, temperatura medie diurnă a aerului va fi cuprinsă între 16 şi 25 grade Celsius, valori mai ridicate cu până la 5 grade, în raport cu mediile multianuale, la scara întregii ţări, potrivit specialiștilor ANM.  

ANM  prognozează ploi locale, reduse cantitativ, acestea fiind însoţite de intensificări temporare ale vântului în majoritatea regiunilor agricole.

În ceea ce priveşte caracteristicile agrometeorologice, prognoza relevă faptul că, în stratul de sol 0-20 cm (ogor), conţinutul de umiditate va prezenta valori scăzute (secetă pedologică moderată) şi deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică şi extremă), pe aproape întreg teritoriul agricol al ţării. Totodată, gradul de aprovizionare cu apă a solului se va situa în limite satisfăcătoare în cea mai mare parte a Banatului, nordul, sud-vestul şi local în sudul Transilvaniei, nord-vestul Olteniei, izolat în sudul Moldovei, nord-vestul şi nordul Munteniei.

Potrivit ANM, procesele vegetative ale culturilor agricole se vor desfăşura în general normal, în special pe suprafeţele cu o aprovizionare satisfăcătoare cu apă a solului. Pe acest fond, în sudul şi sud-estul ţării, temperaturile maxime ridicate din aer şi sol, asociate cu seceta pedologică prelungită, vor determina deprecierea stării de vegetaţie la culturile prăşitoare ne-irigate, ritmurile de coacere şi maturare fiind forţate.

La floarea soarelui se vor înregistra maturitatea deplină (30-100%) şi recoltarea pe aproape întreg teritoriul agricol, producţiile estimate fiind sub potenţialul biologic al soiurilor, îndeosebi pe terenurile cu deficite de apă în sol. În funcţie de data semănatului şi precocitatea hibrizilor, porumbul se va afla la maturitatea ceară (80-100%) şi maturitatea deplină (50-100%), iar la hibrizii extra-timpurii şi timpurii se vor continua lucrările de recoltare.

În Transilvania şi Moldova, cultura de sfeclă de zahăr va parcurge îngroşarea axei hipocotile, concomitent cu acumularea zahărului în rădăcină, în timp ce la cartof vor predomina uscarea vrejilor, maturitatea tehnologică şi recoltarea, în toate bazine specializate.

Totodată, în majoritatea plantaţiilor, la pomii fructiferi se vor continua acumularea zaharurilor, maturarea rodului şi începutul coacerii lemnului, precum şi recoltarea fructelor, iar viţa-de-vie va parcurge acumularea zaharurilor în boabe şi coacerea acestora, totodată fiind continuate lucrările de recoltare la soiurile de masă.

La rapiţa semănată până în prezent se vor semnala germinarea şi răsărirea, extinzându-se suprafeţele însămânţate în majoritatea regiunilor agricole, precizează ANM.