Evenimentul Zilei > Actualitate > Vrem minuni în agricultură fără apă şi subvenţii
Vrem minuni în agricultură fără apă şi subvenţii

Vrem minuni în agricultură fără apă şi subvenţii

România are un potenţial agricol foarte mare, dar este trasă înapoi de lipsa fondurilor de la stat, a irigaţiilor, dar şi pentru că fermele nu sunt mecanizate.

Suntem una dintre ţările cu cele mai mari suprafeţe agricole cultivabile din Europa, dar cu toate acestea producţiile noastre la hectar sunt mai mult decât deplorabile. Care sunt motivele?

Nu suntem oameni leneşi, dar nu avem un sistem de irigaţii, deoarece, după Revoluţie, am reuşit să-l distrugem aproape în totalitate. Raportările la capitolul irigaţii arată bine doar pe hârtie. În realitate lucrurile stau foarte prost, spun reprezentanţii producătorilor agricoli. Refacerea sistemului, dar şi mentenanţa costă miliarde bune de euro şi zeci de ani. Bani şi timp pe care agricultura autohtonă nu şi-i permite.

Banii ajutor de la stat nu prea mai sunt

Subvenţiile pe hectar sunt cele mai mici din Europa, adică undeva la o treime din media UE, mai ales că statul dă bani chiar şi pentru cele trei milioane de hectare nelucrate. Mecanizarea există în mare parte numai la marii producători şi la cei medii.

După cum se ştie, în unele zone ale României, pământul încă se mai ară cu plugul tras de cal. De îngrăşăminte nici nu mai are rost să vorbim: micii fermieri din România, care deţin circa 85% din suprafeţele cultivabile, aruncă pe câmp doar ce rezultă de la animale. Prea puţini sunt cei care îşi permit un îngrăşământ bun.

Cultivăm mult şi recoltăm foarte prost

Producţia de anul acesta este doar una estimativă la capitolul păioase, dar se poate spune deja cu certitudine că va fi mai mică decât cea de anul trecut. La grâu, în 2009, România ocupa locul patru ca suprafaţă cultivată în Europa, cu 8,5% din total. Împreună cu Franţa, Germania şi Polonia, deţineam aproape 50% din culturile europene de grâu.

Diferenţa apare la producţie, unde Franţa a avut aproape 7,5 tone la hectar, în timp ce România abia dacă a scos 2,3 tone/ha. Cu această medie, România era pe locul 7 cu doar 3,7% din totalul producţiei europene. Într-un top 10 a producţiei la hectar, noi suntem pe ultimul loc, cel mai mult producând Marea Britanie, circa 8,3 tone/ ha, arătau cifrele Eurostat.

Explicaţia pentru eşecul agricol al României ani de-a rândul vine de la Viorel Matei, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR).

Europenii îngraşă mai bine pământul

"În statele europene, consumul mediu de îngrăşământ activ la hectar este de 200-250 kg, în timp ce în România această medie nici nu trece de 70 kg. Doar unităţile capitalizate mari îşi mai permit să pună cât este media europeană", spune Matei. El spune că degeaba cultivăm noi soiuri productive, dacă nici mecanizarea nu este posibilă în ţara noastră.

La capitolul irigaţii avem un deficit de 2,6 milioane hectare neudate. "Pe hârtie se arată că irigăm circa 300.000 de hectare, dar faptic sunt doar 100.000 ha", mai spune şeful FNPAR.

În 1980, inginerii agronomi cultivau soiul de grâu Fundulea. Acesta avea un randament de 8 tone la hectar, iar în anii săi cei mai slabi ajungea la doar 6 tone/ ha. Acum, indiferent de soi, 4 tone/ ha sunt văzute ca o minune dumnezeiască care scoate din foame o familie din mediul rural. Recolte mai mari nu sunt decât la marii producători.

NU SE UMFLĂ CA POPCORNUL

Recoltă slabă de porumb

Adevărata durere este la porumb, unde anul trecut România, cu mândrie, ocupa primul loc în Europa la suprafaţă cultivată. Ţara noastră avea mai mult de un sfert din culturile europene, adică aproape 27,5%. Împreună cu Franţa, Ungaria şi Italia, aveam trei sferturi din culturile de porumb european.

La producţie totală am ieşit pe locul 2 cu 13,8% din totalul UE şi împreună cu statele mai sus enumerate deţineam o cotă de 70% din recolte. Producţia la hectar a fost amăgitoare, arată cifrele Eurostat. România avea puţin peste 3,4 tone/ ha, Franţa – 9,1 tone/ha, Italia 8,2 tone/ha, iar Ungaria – 6,4 tone/ ha. Până şi bulgarii, despre care se spunea că sunt în urma noastră la agricultură, au reuşit o performanţă mai bună, cam cu 800 kg pe hectar.

"Potenţialul agricol la porumb ar fi de 14-15 tone/ ha, dacă am face agricultură în stil european. La noi, doar 80% din porumb este irigat, iar îngrăşământul nu prea există. În afară, acestei plante i se dau 300 kg de îngrăşământ la hectar, în România cantitatea variază între 50 şi 70 kg", mai spune Viorel Matei.

O soluţie ar fi porumbul modificat genetic, spun unele voci din domeniu.

INTERMEDIARI

Cartofii noştri, vânduţi de samsari

Nici la cartofi nu stăm mai bine. Ca suprafaţă cultivată, România era pe locul 3 (cu peste 12%) în Europa, şi, alături de Polonia şi Germania, aveam 50% din culturile continentului. La producţie am mai coborât câteva locuri, ajungând pe 6, după Germania, Polonia, Olanda, Franţa şi Marea Britanie.

Anul trecut, Germania producea la hectar peste 44 de tone, iar Franţa – cu vreo 400 de kilograme mai puţin. Polonezii recoltau cu vreo 3,7 tone mai mult decât noi. Şi, deşi am reuşit o producţie la hectar de aproape 16 tone, românii cumpără cartofi tot din Polonia.

Recent, preşedintele Agrostar, Ştefan Nicolae, ne explica faptul că polonezii sunt încurajaţi financiar, prin subvenţii, de stat să vândă şi în exterior, în timp ce românilor o parte din subvenţii li "s-au subţiat" sau chiar s-au evaporat din cauza secetei din bugetul Agriculturii.

Deşi este o problemă generală, lipsa spaţiilor de depozitare a cartofilor nu face decât să umfle buzunarele samsarilor, care profită de sărăcia producătorilor. La începutul recoltei, intermediarii o arvunesc la preţuri de nimic. Aşa ajung să cumpere de la fermieri kilogramul de cartofi noi cu 0,5-0,8 lei, după care îl vând în pieţele oraşelor mari cu 2-2,5 lei.

FLOAREA-SOARELUI

O recoltă plouată

La floarea-soarelui, situaţia era şi mai tragică, având în vedere suprafaţa cultivată de ţara noastră. România deţinea în 2009, potrivit cifrelor provizorii de la Eurostat, o cincime din culturile totale ale Europei. Eram pe locul doi la acest capitol şi, împreună cu Spania, Franţa, Bulgaria şi Ungaria, aveam 90% din totalul suprafeţelor cultivate cu floareasoarelui. Producţia ne-a dus pe locul 4, cu doar 16% din total.

Şi, deşi aveam o şesime din principalul material de producţie al uleiului de gătit, în România existau printre cele mai mari preţuri la ulei. Comparativ cu alte ţări europene, uleiul românesc era cu 10% mai scump. Anul trecut, producţia la hectar a acestei plante în ţara noastră a fost sub 1,4 tone.

"Calitatea proastă a lucrărilor, dar şi lipsa irigaţiilor au influenţat foarte mult recoltele. Dacă era îngrăşământ pus cum se face la nivel european, producţia putea fi cu 60% mai mare", mai spun reprezentanţii agricultorilor.

În afară, media a ajuns în unele cazuri şi la 2,7 tone/ha sau chiar 3,5 tone/ha. Bulgarii s-au putut lăuda anul trecut cu o recoltă cu 400 kg/ha mai mare decât a noastră.

LIPSĂ DE FONDURI

Subvenţiile, înecate odată cu agricultura

Pentru ca un fermier să-şi poată permite să pună circa 300 kg de îngrăşământ activ la hectar are nevoie de aproximativ 1.200 de lei. Suma este mult prea mare.

Să luăm spre exemplu grâul care ar avea nevoie de 250 kg/ha, adică 1.000 de lei numai pentru îngrăşământ. În cazul unei recolte de 4.000 kg/ha, ar însemna că, la preţul actual de 50 de bani/kg, ar avea 2.000 de lei, bani care nu i-ar ajunge să-şi plătească datoria de la îngrăşământ şi lucrările pământului.

Media subvenţiilor la nivel european este de 270-300 de euro. În România, fermierii primesc doar 82 de euro.

"Cum este posibil ca Serbia, care tocmai a ieşit acum câţiva ani din nişte războaie, să poată să primească o subvenţie de 350 de euro, Ungaria – 270 de euro şi noi doar 82 de euro? Problemele agriculturii le ştiu toţi din conducerea ţării, dar nimeni nu face nimic. Parcă ar fi un plan diabolic de a distruge agricultura"
reprezentanţii fermierilor

Federaţia Naţională a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR) şi Agrostar au anunţat deja mai multe acţiuni de protest la finele acestei luni. Printre nemulţumirile lor se numără şi diminuarea unor subvenţii.

Publicat in categoriile: Actualitate
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: