Vot cu final aşteptat

Vladimir Putin doreşte un sprijin popular larg pentru succesorul său, Dmitri Medvedev, pentru a asigura legitimitate alegerilor.

Preşedintele Rusiei Vladimir Putin a făcut vineri apel la electoratul rus, îndemnându-l să participe în mod activ la scrutinul prezidenţial de mâine, pentru a vota „viitorul“ şi „stabilitatea“ ţării.

Omul potrivit pentru atingerea acestor scopuri, prim-vicepremierul rus Dmitri Medvedev - favoritul lui Putin - este câştigătorul virtual al alegerilor, creditat de sondaje cu 70% din voturi. Criticile privind incorectitudinea campaniei electorale nu au îngrijorat Kremlinul, preocupat în principal de obţinerea unei prezenţe mari la vot, în scopul legitimiză rii democraţiei ruse. „Mersul înainte“ În discursul adresat vineri naţiunii, Putin a subliniat că viitorul preşedinte are nevoie de încrederea întregii societăţi ruse pentru a putea activa la maximă turaţie. „Mersul înainte al Rusiei nu trebuie să înceteze, iar schimbările spre bine să fie continuate. (…) Vă rog să veniţi duminică la alegeri şi să votaţi pentru viitorul nostru împreună, pentru viitorul Rusiei“, a declarat actualul preşedinte.

În condiţiile în care rezultatul votului este deja cunoscut, oficialii sunt acum preocupaţi că prezenţa la urne ar putea fi prea mică, scrie „Financial Times“. Prin urmare, autorităţile îi presează pe cetăţeni să voteze la locul lor de muncă, pentru a fi atent supravegheaţi, operatorii de telefonie mobilă le trimit mesaje abonaţilor amintindu-le să meargă la urne, iar loteriile oferă premii substanţiale celor conştiincioşi. Campanie corectă, dar nu egală În paralel cu discursul preşedintelui Putin, organizaţiile nonguvernamentale citate de Reuters au subliniat lipsa de opţiuni a electoratului. „Acestea nu sunt alegeri unde oamenii aleg, nu este o chestiune de opţiune. Totul a fost decis în prealabil“, a declarat Elena Pamfilova, directorul filialei ruse a Transparancy International.   „Vor vorbi (oficialii de la Kremlin - n.r.) cu directorii spitalelor, ai şcolilor şi ai altor organizaţii pentru a se asigura că le transmit medicilor, asistentelor şi profesorilor mesajul cum că s-ar putea să rămână fără slujbe în urmă toarele luni, în cazul în care nu votează pentru persoana potrivită“, a declarat şi Viktor Vahştain, membru al organizaţiei ruse Golos. Candidatul comunist Ghenadi Ziuganov a evocat dificultatea cu care a putut obţine acces la presă, „controlată de Kremlin“ şi, în special, la televiziunea naţională.   „A fost o campanie corectă, dar nu egală“, a recunoscut Vladimir Ciurov, preşedintele Comisiei Electorale Centrale. El a respins totuşi criticile la adresa incorectitudinii campaniei. „Aceste critici fac parte dintr-o politică internaţională, din activităţile orientate împotriva Federaţiei Ruse“, a apreciat oficialul rus. TANDEM LA VÂRF Experiment pentru Rusia Rusia se pregăteşte să aibă la conducere un tandem inedit. Vladimir Putin, cel mai puternic om din ţară - actualul preşedinte - va deveni premier, iar actualul prim-vicepremier Dmitri Medvedev va deveni, cel mai probabil, preşedinte.

Distribuţia puterii între cei doi rămâne însă subiectul unor speculaţ ii, în contextul în care Rusia este republică prezidenţială, iar Vladimir Putin nu pare pregătit să renunţe la statutul său de „lider absolut“, comentează AFP. În aceste condiţii, analiştii politici citaţi de „Der Spiegel“ se aşteaptă la o guvernare în doi.

Această soluţie pare să aibă însă şi o parte şubredă, întrucât istoria a demonstrat că în Rusia nu a funcţionat niciodată un sistem de „partajare a puterii“. Dacă ar exista un cod genetic pentru fiecare naţiune, ruşii ar fi caracterizaţi prin dorinţa de a avea un lider cu putere absolută, apreciază publicaţia amintită. De la Ivan cel Groaznic încoace, puterea în Rusia a fost concentrată în mâna unui singur lider. Prin soluţia unui duo, Putin încearcă să rupă însă un cerc vicios, adică să rezolve problema puterii fără a declanşa violenţe şi fără a arunca Rusia într-o nouă perioadă de confuzie. Nu se ştie însă care vor fi ambiţiile lui Medvedev.

Deocamdată, el s-a dovedit loial preşedintelui Putin. Ba, mai mult, la reuniunile oficiale a adoptat mereu aceeaşi intonaţie ca preşedintele în exerciţiu, i-a copiat gesturile şi chiar s-a îmbrăcat la fel. Cu toate acestea, preşedintele american George W. Bush a respins zilele trecute ideea că viitorul preşedinte al Rusiei va fi o marionetă a lui Vladimir Putin.

Şeful Casei Albe a recunoscut însă că nu poate anticipa cât de multă putere va avea acesta efectiv, în condiţ iile în care preşedintele în exerciţiu îşi va menţine influenţa. Chiar dacă va menţine direcţiile de politică stabilite de Vladimir Putin, Medvedev, care are reputaţ ia de liberal, are şanse reale să detensioneze relaţiile cu Occidentul, fiind văzut cu ochi buni de liderii vestici. CANDIDAŢII ŞI ŞANSELE LOR Măscăriciul - 9%    Vladimir Jirinovski rămâne cea mai controversată figură a scenei politice ruseşti, un lider ultrana- ţionalist a cărui retorică a provocat mai degrabă râsete decât temeri privind linia extremistă. Dacă unii analişti consideră că Jirinovski ar fi un fascist, care nu o dată a lăudat filozofia naţional-socialistă a lui Hitler, majoritatea apreciază că el este doar un bufon care foloseşte declaraţiile şocante pentru a atrage atenţia. Lider şi fondator al Partidului Liberal Democrat, Jirinovski a promis în campania electorală că va inunda Marea Britanie, că va da votcă gratis tuturor ruşilor şi că va închide graniţele Rusiei imediat după ce va fi ales.  Moştenitorul - 70 Candidatul partidului pro-Kremlin Rusia Unită la prezidenţialele de duminică, Dmitri Medvedev (42 de ani), are toate şansele să devină cel mai tânăr conducător rus după ţarul Nicolae al II-lea, relevă AFP. Absolvent de Drept, Medvedev a început să lucreze pentru Vladimir Putin când acesta conducea Comitetul pentru relaţii externe al primăriei din Sankt Petersburg. Medvedev îi datorează lui Putin întreaga sa carieră politică, acesta propulsându-l în funcţii importante.

Dmitri Medvedev s-a dovedit a fi un personaj discret, care, până la lansarea în cursa prezidenţială, a preferat să stea în umbră, comentează „Der Spiegel“. Într-un interviu acordat recent unui săptămânal rusesc, Medvedev a afirmat că s-a botezat în religia creştină la 23 de ani. Este de notat că Putin a luptat în mandatele sale pentru întărirea rolului Bisericii Ortodoxe din Rusia, ca o măsură pentru regăsirea identităţii naţionale. Comunistul - 10% Ghenadi Ziuganov, liderul Partidului Comunist Rus, conduce principala forţă de opoziţie a ţării, poziţie din care promite să readucă naţiunea la gloria cunoscută în apogeul erei sovietice, pe care o venerează. Ziuganov a promis că, dacă va fi ales, va naţionaliza o mare parte a industriei naţionale şi va mări de patru ori pensiile şi salariile oferite actualmente de întreprinderile de stat.

El a subliniat că partidul său nu se va transforma niciodată într-o mişcare social-democrată de tip european. Apelurile sale găsesc un ecou tot mai slab în rândul populaţiei, pe măsură ce nivelul de trai creşte, iar mesajul privind stabilitatea şi lupta împotriva noilor îmbogăţiţi a fost deturnat de partidul Rusia Unită, care îl susţine pe Vladimir Putin.