Evenimentul Zilei > EVZ Special > Un volum imens de date a dispărut din sistemul informatic al ANAF
Un volum imens de date a dispărut din sistemul informatic al ANAF

Un volum imens de date a dispărut din sistemul informatic al ANAF

Fostul președinte al Agenției, Gelu Ștefan Diaconu, anunță că infrastructura digitală a Fiscului este în pragul colapsului, deși a înghițit deja peste 100 de milioane de euro

Un incident deosebit de grav în sistemul IT al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, soldat cu pierderea unui volum de date imens, s-a înregistrat în mai 2017, iar colapsul sistemului este iminent, susține fostul șef al Fiscului, Gelu Ștefan Diaconu. El a scris, pe blogul său, povestea „îngropării proiectului de informatizare a ANAF” de către guvernul tehnocrat și cele pesediste care i-au urmat.

În rezumat, faptele s-au succedat în felul următor:

Pe 26 aprilie 2013 boardul Băncii Mondiale aproba Proiectul de Modernizare a Administrației Fiscale (RAMP). Cvasi totalitatea aplicațiilor ANAF erau și sunt la acest moment sub monopol IBM, monopol care ar fi disparut dupa implementarea RAMP. Acordul de împrumut cu Banca Mondială avea sa fie ratificat de parlament la 27 iunie, iar proiectul RAMP începea efectiv pe 9 august 2013, urmând să fie derulat pe parcursul a cinci ani, având ca dată stabilită pentru implementare finală 3 martie 2019. Valoarea împrumutului era de 70 milioane de euro.

Separat de proiectul RAMP se derulau două proiecte majore cu finanțare UE: rescrierea proceselor de activitate și implementarea noului Sistem Informatic Centralizat de Administrare a Creanțelor (SIAC), ambele necesare realizării proiectului RAMP.

Principalul scop al RAMP era implementarea unui sistem informatic integrat de administrare a veniturilor (COTS RMS) care să susțină funcțiile operaționale ale ANAF, managementul conformării pe bază de analiză de risc și comunicarea cu contribuabilii pe baze electronice.

Deși au apărut întârzieri, în condițiile în care angajații lucrau peste program fără a fi plătiți, iar proiectul gigantic năștea probleme non-stop, proiectul era în implementare.

Tehnocrații, la butoane

În 2016, conducerile tehnocrate ale Ministerului de Finanțe și ANAF au blocat atât instalarea centralizată a SIAC, Sistemul Informatic Centralizat de Administrare a Creanțelor, fără de care RAMP-ul devenea imposibil de realizat, cât și construcția noului sediu al Centrului de date al ANAF, bazat pe standarde TIER 4, cele mai înalte existente pe plan mondial. De asemenea, nu s-au mai făcut achiziții, care erau vitale pentru funcționarea Fiscului.

În 2017, guvernarea PSD merge mai departe și pune pe butuci Direcția de tehnologia informației din ANAF, transformând- o într-o nouă direcție a Ministerului de Finanțe, intitulată Centru Național de Informatii Financiare (CNIF) și, lucrul cel mai grav, renunță oficial la proiectul RAMP.

Piedică pentru schimbările legislative făcute peste noapte

Rezultatul, susține Gelu Ștefan Diaconu, a fost îngroparea proiectului de modernizare a ANAF. „Ceea ce este mult mai grav abia de acum urmează. CNIF/MFP și ce a mai rămas din ANAF nu au nici resursa umană și nici cunoștintele necesare despre tehnologiile moderne IT existente astăzi pentru a mai implementa singuri sisteme/aplicații similare unui COTS (Commercial Off The Shelf).

În cadrul RAMP aveam un consultant integrator responsabil ca interfața cu furnizorul soluției predefinite COTS (care îngloba zeci de aplicații deja integrate între ele) și se putea contracara astfel o noua «captivitate» gen IBM în favoarea unui dezvoltator IT. Sau tocmai de aceea nu s-a mai dorit RAMP? Mai mult, operaționalizarea COTS ar fi pus stavilă sarabandei schimbărilor legislative din domeniul fiscal. Pentru că orice schimbare legislativă ar fi trebuit mai întâi testată pe noua platforma IT”, susține Gelu Ștefan Diaconu.

Sistemul a făcut „buf” și-n iunie și-n iulie

Pe 8 iunie 2017, sistemul informatic în baza căruia băncile comerciale puteau verifica veniturile unui solicitant de credit în baza de date a ANAF nu a mai funcționat, iar reprezentanții Fiscului recunoșteau că platforma IT e inoperabilă, dar nu știau când problema va putea fi remediată. Abia pe 19 iunie, ANAF anunța că sistemul informatic este funcțional. La mijlocul lunii iulie, sistemul IT al Fiscului a căzut din nou.

„Astăzi, 11 iulie a.c., serviciile informatice ale ANAF vor suporta lucrări de mentenanță, fapt pentru care o serie de aplicații pentru contribuabili vor fi nefunctionale. ANAF își cere scuze pentru inconvenientele create și vă mulțumește pentru înțelegere”, a spus ANAF în comunicat, dar „mentenanța” a durat trei zile, iar Bogdan Stan se scuza: „De când am preluat această funcție, la începutul acestui an, am constatat că modernizarea informatică a ANAF era doar pe hârtie și, practic, din 2015 până acum nu s-a mai întâmplat nimic concret”.

L-a dat peste cap și Formularul 600

Și a venit luna ianuarie când o parte dintre contribuabili s-au grăbit să depună online Formularul 600, iar sistemul informatic a căzut din nou. Ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, spunea, pe 24 ianuarie, la audierile de la comisia Economică din Senat, că în loc de calculatoare și sisteme informatice, ANAF a cheltuit nu mai puțin de 60 de milioane lei pe „analize și activități de consultanță”.

Omul PSD vorbește despre „pierderi de date din sistem”

Culmea este că pe 14 februarie 2017, printrun comunicat oficial, președintele ANAF, Bogdan Nicolae Stan (foto), atrăgea atenția „asupra lipsei investițiilor, atât în sistemul informatic al instituției, cât și în serviciile de întreținere, în ciuda creșterii continue a solicitărilor pentru noi aplicații și a volumului de muncă al Direcției de Tehnologie a Informației din cadrul ANAF”.

Stan prognoza că vor apărea sincope ce „pot genera oprirea parțială sau totală a unor activități fundamentale ale ANAF, sau chiar pierderi de date din sistem”. Ca să fie acoperit, el i-a „adresat o informare domnului Sorin Grindeanu, prim-ministru al României”.

Cât ne-a costat dezastrul informatic de la ANAF

Tot Gelu Ștefan Diaconu afirmă că deja s-au cheltuit în jur de 100 de milioane de euro cu sistemul IT „aflat în pragul colapsului”, alte 15 milioane cu RAMP-ul abandonat, și mai sunt de plată către IBM, pentru licențele folosite, 35 de milioane de euro. Refacerea centralizării SIAC costă încă 1-2 mil euro, un nou sediu Centru de Date, pentru care terenul pus la dispoziție gratuit de STS a fost deja restituit, minim 10 milioane de euro, iar achizițiile urgente pentru peticirea actualului sistem IT mai fac cam 40 de milioane de euro, încă 3 milioane euro mai sunt necesare pentru infrastructura suport.

Asta în timp ce pentru CNIF au fost alocate, în 2018, doar 12 milioane de lei. Și încă ceva interesant, procedurile de achiziții se reiau de la zero fiind vorba de un alt ordonator de credite.

Licențele IBM, doar 35-40 de milioane de dolari

Gelu Ștefan Diaconu mai spune un lucru extreme de grav: „La presiunea IBM (tehnocrații – n.red.) au acceptat auditul firmei KPMG (e doar o coincidență că de aici tocmai venise noul președinte ANAF, dl. Doros!) privind licențele IBM care ar fi fost utilizate de ANAF și neplătite. Și KPMG, în raportul întocmit, cu date profund incerte și cel puțin discutabile, a stabilit că ANAF ar mai avea de plată IBM cu mult peste 100 de milioane de dolari”.

Între timp, IBM avea să devină ofertant pentru COTS, iar apoi și-a redus „pretențiile” la numai 35-40 de milioane de dolari, „dar toți dintre decidenții MFP/ANAF fug ca dracu de tămâie în a lua o decizie. Îi înțeleg pe deplin. Abia s-a prescris afacerea Microsoft!”, mai precizează Diaconu.

Tot tehnocrații au blocat complet instalarea centralizată a SIAC fără de care RAMP-ul devenea imposibil de realizat. Apoi, pe motiv de costuri prea ridicate, afirmă Diaconu, au sistat construcția noului sediu ANAF/Centru de date.