Vladimir Putin le-ar fi oferit ucrainenilor pacea, în primele luni de război, în schimbul ruperii înțelegerilor cu NATO. Dezvăuirea este făcută de un oficial de la Kiev care a participat la discuțiile din Belarus și din Turcia. Oferta a fost refuzată din cauza lipsei de credibilitate.

Vladimir Putin le-ar fi oferit ucrainenilor un acord de pace, în schimbul renunțării la planurile de aderare la NATO. Acest lucru s-a întâmplat în primele luni de război, cu prilejul negocierilor din Belarus și din Turcia.

Informația a fost dezvăluită de David Arahamia, liderul partidului Slujitorul poporului din Ucraina. Acesta a condus delegația de la Kiev care a paticipat la discuțiile cu oficialii ruși. El a spus că Vladimir Putin, prin delegația rusă, a promis pace Kievului în schimbul refuzului de a adera la NATO. Ucrainenii nu au avut încredere în oferta Moscovei, scrie pravda.com.ua.

Vladimir Putin a oferit pacea în schimbul NATO

Jurnalista Natalia Moseiciuk a sesizat, la o întrevedere dintre dictarorul de la Kremlin și o delegație africană că acesta a prezentat un așa zis acord de pace cu Ucraina. Proiectul ar fi fost convenit în timpul negocierilor din Belarus și ar fi fost prezentat la Istanbul, ulterior. Documentul ar fi impus Ucrainei să renunțe la aderarea la NATO.

Potrivit lui Vladimir Putin, în aşa-zisul acord se stipula că Ucraina să devină neutră. Mai mult, Kievul trebuia să ofere garanţii de securitate expuse pe parcursul a 18 articole. Documentul prevedea toate pretențiile Rusiei „de la echipamente militare la personalul Forţelor Armate ale Ucrainei”.

Acest document ar fi fost semnat de şeful delegaţiei ucrainene.

Politicianul ucrainean dezminte

David Arahamia susține că a existat un astfel de document, dar nu a fost semnat de ucraineni. Politicianul din Ucraina a declarat că Vladimir Putin ar fi dat publicității un astfel de document, dacă l-ar fi avut. El a sperat, însă, că ucrainenii vor semna un asemenea acord care i-ar fi dat posibilitatea să iasă bine din război.

„Din anumite motive, Putin nu a publicat acest document. De ce credeţi? Dacă ar fi avut un astfel de document, l-ar fi făcut public. Ei chiar au sperat aproape până în ultimul moment că ne vor forţa să semnăm un astfel de acord pentru ca noi să ne asumăm neutralitatea. Era cel mai important lucru pentru ei. Erau pregătiţi să pună capăt războiului dacă noi am fi acceptat, - aşa cum a făcut odată Finlanda, - neutralitatea şi ne-am angajat că nu vom adera la NATO”, a spus politicianul.

Sursa: Twiter

Vladimir Putin a fost refuzat

Politicianul a explicat că semnarea unei asemenea acord de pace ar fi necesitat modificarea Constituției. Aderarea Ucrainei la NATO este prevăzută în legea fundamentală a statului. Pe de altă parte, a exista o lipsă de încredere față de ruși. Kievul a considerat că, odată pus în aplicare un astfel de tratat, Vladimir Putin ar fi invadat Ucraina, dezarmată și la cheremul său.

„Prin urmare, am putea explora această cale doar atunci când există certitudinea absolută că acest lucru nu se va mai întâmpla. Nu există o astfel de certitudine. Mai mult, când ne-am întors de la Istanbul, Boris Johnson a venit la Kiev şi a spus că nu vom semna absolut nimic cu ei şi că haideţi să ne luptăm pur şi simplu”, a mai spus politicianul.

Potrivit lui Arahamiia, delegaţia pe care a condus-o n-ar fi putut semna un astfel de acord nici dacă ar fi dorit. Acest lucru l-ar fi putut face, legal, doar Volodimir Zelenski, în cadrul unei întâlniri oficiale cu Vladimir Putin.

Ucraina a beneficiat de sfaturile Occidentului

David Arahamiia a adăugat că partenerii occidentali ştiau despre negocieri şi au văzut proiecte de documente. Aceștia nu au încercat să ia o decizie pentru Ucraina, ci au oferit recomandări legat de război.

„De fapt, ne-au sfătuit să nu intrăm în garanţii de securitate efemere [cu ruşii - n.r.], care nu ar fi putut fi date deloc la acel moment”, a declarat Arahamiia, care a condus delegaţia de negociere.

În opinia sa, delegaţia şi-a îndeplinit sarcinile prioritare „cu 8 puncte din 10”. Rusia a fost nevoită să-și retragă trupele de la Kiev, iar apoi conflictul a căpătat o direcție militară.