Vladimir Putin a avut o convorbire telefonică cu premierul armean Nikol Pashinian. „Au discutat despre evoluția situației din jurul Nagorno-Karabah”

Sursa foto: Kremlin

Tensiunile dintre Armenia și Azerbaidjan au atins cote maxime, după ce armata azeră a lansat un atac în regiunea Nagorno-Karabah. Rusia acuză Azerbaidjanul că nu respectă acordul de pace încheiat în 2020 cu Armenia. Conflictul dintre cele două țări datează din 1990.

Președintele rus Vladimir Putin a avut o convorbire telefonică cu premierul armean Nikol Pashinian, a informat luni serviciul de presă al Kremlinului, potrivit Interfax.

„Au fost discutate evoluția situației din jurul Nagorno-Karabah, precum și chestiunile de asigurare a securității la granița dintre Armenia și Azerbaidjan. În acest context, a fost confirmată importanța implementării tuturor prevederilor acordurilor dintre liderii Rusiei, Armeniei și Azerbaidjanului din 9 noiembrie 2020, 11 ianuarie și 26 noiembrie 2021”, se arată în comunicat.

Război sângeros

Tensiunile dintre Armenia și Azerbaidjan datează de peste 30 de ani, după ce regiunea Nagorno Karabah, susținută de autoritățile de la Erevan, s-a separat de Azerbaidjan în 1990. 30.000 de oameni și-au pierdut atunci viața într-un război extrem de sângeros. Timp de două decenii zona a fost una de conflict și alte 6.500 de persoane au murit în luptele dintre armatele celor două țări. De-a lungul timpului Armenia a cedat teritorii importante Azerbaidjanului.

În 2020, dar și în 2021 au fost încheiat acorduri de încetare a focului, iar Rusia a trimis trupe de menținere a păcii în zona Nagorno Karabah, după ce a refuzat să se implice direct în conflict, potrivit stiripesurse.ro.

Un nou război?

Tensiunile au atins din nou cote maxime la începutul lunii august când atât Armenia, cât și Azerbaidjanul au anunțat că violențele au reizbucnit și că s-au înregistrat victime de ambele părți.

Azerbaidjanul a anunţat miercurea trecută că armata sa a ocupat poziţii şi a distrus ţinte armene în enclava Nagorno-Karabah, în cadrul unei operaţiuni militare pe care a denumit-o ''Răzbunarea''.

Potrivit versiunii Ministerului azer al Apărării, trupele sale au fost ţinta unor tiruri în districtul Latcin, o zonă tampon între frontiera armeană şi Nagorno-Karabah, iar acesta a fost motivul pentru care a fost inițiată operațiunea militară.

Rusia, care a mediat acordul de încetare a focului ce a pus capăt războiului din anul 2020, a acuzat Azerbaidjanul că a încălcat armistiţiul în zona Saribaba. Moscova ia ''măsuri pentru a stabiliza situaţia'', care se deteriorează în zonă, a transmis Ministerul rus al Apărării.

Relații cu Rusia

Armenia are în mod tradiţional relaţii strânse cu Rusia, inclusiv prin apartenenţa la Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC). În timpul conflictului din Nagorno-Karabah din toamna anului 2020 premierul Nikol Paşinian a cerut Moscovei ca OTSC să intervină, forţele armene fiind depăşite de capabilităţile armatei azere, care beneficia de sprijinul Turciei.

Kremlinul, care îl consideră pe Paşinian drept un politician pro-occidental, venit la putere în urma unei "revoluţii colorate", a refuzat atunci, motivând că regiunea Nagorno-Karabah nu este teritoriul Armeniei, fapt recunoscut la nivel internaţional, transmite Agerpres.