Comisia Europeană spune că riscăm procedura de infringement dacă nu modificăm ordonanţa creditelor, iar FMI ne-ar putea refuza tranşa de bani.

Strânse cu uşa între pericolul declanşării procedurii de infringement din partea Comisiei Europene (CE) şi riscul să nu mai luăm următoarea tranşă de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), autorităţile române sunt hotărâte să lupte pentru aplicarea ordonanţei creditelor în favoarea consumatorilor.

Finanţatorii internaţionali cu care România a încheiat acordul din primăvara anului trecut cer modificarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 50/2010, astfel încât protejarea intereselor clienţilor să nu afecteze siguranţa băncilor.

Retroactivitatea OUG, piedica în calea tranşei FMI

Jeffrey Franks, şeful delegaţiei FMI la Bucureşti, a declarat, ieri, la conferinţa de presă de la finalul misiunii, că este la curent cu anumite practici bancare abuzive, care au făcut necesară transpunerea în legislaţia românească a reglementărilor europene din acest domeniu.

"Consumatorii trebuie protejaţi. Pe de altă parte, vrem să ne asigurăm că nu este nimic în măsură să pună în pericol stabilitatea sistemului bancar", a precizat oficialul Fondului. El a spus că acest echilibru trebuie respectat "pentru a merge înainte în cadrul programului încheiat cu FMI". Anterior, Jeffrey Franks declarase că OUG 50 nu trebuie să fie aplicată retroactiv.

Potrivit lui Bogdan Chiriţoiu, şeful Consiliului Concurenţei, o retroactivitate în Ordonanţa 50 este posibilă numai în anumite condiţii. "Dacă până acum nu era vorba de o retroactivitate propriu-zisă, dacă băncile vor chema din nou clienţii să semneze alte acte adiţionale, atunci chiar putem vorbi de aşa ceva", a declarat Chiriţoiu, ieri, la emisiunea "Evenimentele zilei", difuzată de B1 TV.

Riscăm infringement din partea Comisiei Europene

Dacă autorităţile române nu vor modifica OUG nr. 50/2010, CE poate declanşa procedura de infringement împotriva României, a afirmat Istvan Szekely, director de ţară pentru România din partea CE, la aceeaşi conferinţă de presă.

Asta înseamnă că ţara noastră ar putea fi sancţionată pentru nerespectarea legislaţiei europene. Primul pas a fost făcut deja: reprezentanţii CE au trimis deja Guvernului României o scrisoare în care sesizează faptul că ordonanţa creditelor încalcă reglementările europene. Potrivit reprezentantului Comisiei, partea română trebuie să transmită un răspuns în care să-şi prezinte punctul de vedere şi să relateze ce măsuri a luat pentru rezolvarea problemei.

În replică, Bogdan Chiriţoiu a declarat că "am mai avut şi alte declanşări de procedură de infringement, dar am trecut peste ele. Nu este chiar un capăt de ţară, acum că avem o procedură de pre-infringement".

La rândul său, Samuel Calotă, vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), a spus că le-a cerut autorităţilor de la Bruxelles încă o lună pentru a da un răspuns final în problema Ordonanţei 50. "Am cerut acest răgaz pentru a da UE un răspuns cât mai complet pentru a nu mai exista loc de interpretare", a declarat oficialul la emisiunea difuzată de B1 TV.

Sursă de inspiraţie pentru vecini

Conform surselor implicate în elaborarea OUG 50, instituţii din Ungaria se interesează de modul în care România impune această ordonanţă, pentru a putea- o "copia".

Atât reprezentantul FMI, cât şi cel al CE consideră că reglementările referitoare la bănci trebuie elaborate de supraveghetorul sistemului, adică de BNR, şi nu de Autoritatea pentru Protecţia Consumatorilor.

CONDIŢII

FMI nu ne dă banii fără legea pensiilor şi fără cea a salarizării

Aprobarea celei de-a doua variante a legii salarizării unitare, intrarea în vigoare a legii pensiilor, aprobarea bugetului de stat pentru anul viitor şi modificarea ordonanţei creditelor sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească autorităţile române pentru a primi următoarea tranşă de bani de la FMI. Aceasta se ridică la aproximativ 900 milioane euro, după cum a declarat Jeffrey Franks, şeful delegaţiei Fondului, la conferinţa de presă de la încheierea misiunii de evaluare.

Potrivit lui Franks, dacă guvernul îşi va face temele, boardul FMI va aproba eliberarea banilor undeva la mijlocul lunii ianuarie. Aceleaşi condiţii sunt valabile şi pentru tranşa de la CE, în valoare de 1,2 miliarde euro.

PROGNOZE. Reprezentanţii FMI şi ai Comisiei Europene estimează că România va înregistra, anul viitor, o creştere economică de 1,5%, după o recesiune de 2% în 2010. Potrivit lui Franks, vom avea recesiune în trimestrul al treilea, urmat de un al patrulea trimestru pe plus.

"Producţia industrială şi exporturile au evoluţii pozitive. Acest trend se observă chiar şi în vânzările cu amănuntul. De îndată ce vor trece efectele majorării TVA şi ale scăderii salariilor, consumul îşi va relua creşterea. În al patrulea trimestru, creşterea va fi uşor pozitivă şi cu siguranţă că în primele două trimestre din 2011 vom vedea creşteri pozitive regulate. Începând cu a doua jumătate a anului viitor, creşterile vor deveni mai robuste", a estimat şeful misiunii FMI. El estimează o inflaţie de peste 8% la finele anului şi un deficit bugetar de 5-6% din PIB. În 2011, inflaţia se va înscrie în ţinta BNR, se aşteaptă Franks.

UN NOU ACORD. Guvernul a prezentat oficial FMI şi CE intenţia de a încheia un nou acord de finanţare, însă acest subiect va fi discutat la următoarea misiune de evaluare. Aceasta va avea loc în luna ianuarie sau februarie 2011, spun oficialii instituţiilor financiare.

TAXE ŞI IMPOZITE. Delegaţia FMI nu agreează ideea reducerii TVA la alimente, pe motiv că ar fi greu de aplicat pentru guvern, dar şi pentru că ar însemna o nouă modificare fiscală. Din această cauză, ar fi bine ca autorităţile române să nu ia în considerare, în acest moment, nici să scadă cota unică de impozitare. Economia României are nevoie în primul rând de stabilitate fiscală, a conchis Jeffrey Franks.

COMPANIILE DE STAT. La următoarea vizită de evaluare, la începutul anului viitor, instituţiile internaţionale vor căuta cu guvernul soluţii pentru ca bugetul României să piardă cât mai puţini bani cu companiile de stat. Printre soluţiile luate în considerare se numără privatizarea companiilor mari şi ineficiente sau chiar închiderea acestora.

În ultimă instanţă, însă, "autorităţile în subordinea cărora se află aceste companii sunt cele care trebuie să analizeze ce se poate face", a precizat şeful delegaţiei Fondului.

Potrivit lui, primele zece mari companii de stat datornice au acumulat o sumă totală de circa 7 miliarde lei.

ARIERATELE. Această problemă nu a fost încă rezolvată, deşi suma s-a diminuat. Jeffrey Franks a declarat că, la jumătatea acestui an, arieratele bugetului general consolidat către mediul privat se ridicau la 2 miliarde lei. Acum, potrivit estimărilor sale, acestea se situează undeva la peste un miliard de lei. Executivul nostru are în continuare misiunea de a reduce aceste arierate, iar ulterior va exista un control mai strict şi asupra autorităţilor locale.