Deşi demersul lui Donald Trump de a cumpăra Groenlanda de la Danemarca pare să nu fi reuşit, preşedintele Statelor Unite ar putea fi consolat cu o ofertă a naţionaliştilor flamanzi de a-i vinde Valonia.
Într-o postare pe Twitter, aripa de tineret a Noii Alianţe Flamande (N-VA), Jong N-VA, a declarat că Trump ar putea primi regiunea vorbitoare de limbă franceză din sudul Belgiei pentru un euro.
O poză editată însoţind tweet-ul arată Trump Tower care se ridică în mijlocul oraşului valon Durbuy, o aluzie la o imagine asemănătoare cu o clădire a preşedintelui în Groenlanda.
Deşi postarea pe Twitter a atras deja o furie considerabilă a valonilor belgieni, preşedintele Jong N-VA, Lawrence Vancraeyenest, a declarat pentru Euronews că a fost doar o glumă.
“A fost doar o glumă destinată publicului tânăr flamand, ţinând cont de trendul pe Twitter, nimic mai mult”, a spus el.
“Sper sincer că mai este loc pentru ceva umor în politică. Mai ales tinerii au nevoie de asta”, a adăugat Lawrence Vancraeyenest.
Regiune de limbă neerlandeză din Belgia, Flandra reprezintă 68% din populaţia ţării şi a înregistrat o creştere a apariţiei partidelor naţionaliste şi separatiste flamande în ultimii ani.
La ultimele alegeri, N-VA a obţinut 43 de mandate în parlamentul belgian de 150 de locuri (camera inferioară n.r.), iar în august a intrat în discuţii cu alte partide flamande pentru a forma un guvern după luni de impas politic.
Vancraeyenest a mai spus că tweet-ul nu a fost menit “să facă şi mai dificilă formarea unui guvern federal” şi nici nu a avut intenţia să fie “o declaraţie politică vizând negocierile guvernamentale”. El a adăugat că furia valonilor este “dovada că trăim fiecare într-o cultură diferită”.
În timp ce Flandra a cunoscut o creştere a sprijinului faţă de dreapta, Valonia a mers în sens invers, cu un suport uriaş pentru partidele de stânga la ultimele alegeri.
Rezultatele l-au determinat pe liderul N-VA, Bart De Wever, să comenteze: “Diferenţa dintre Flandra şi Valonia nu a fost niciodată atât de mare”.
Divergenţele dintre partidele flamande şi cele valone conduc de obicei la întârzieri lungi în formarea unei coaliţii în Belgia. În 2010, partidele au avut nevoie de 535 de zile, un record, pentru a accepta un compromis şi forma un guvern.
Steve Detry, preşedintele aripii de tineret a Mişcării Reformiste din Woluwe-Saint-Lambert, este unul dintre alţi zeci de critici ai tweet-ului postat miercuri, spunând că consideră gluma “grosolană” şi “stupidă”, adaugă Euronews, în ediţia online.