Cele peste 900 de milioane de lei au fost plătite oamenilor de afaceri din Oradea din Fondul de rezervă al Guvernului.

Urmează însă ca alți bani din buget să umfle conturile unui om de afaceri. E vorba de Costel Constanda și de decizia instanței în procesul acestuia cu Primăria Capitalei. În ianuarie 2020, instituția condusă de Gabriela Firea va trebui să-i plătească fostului proprietar al Parcului Bordei milioanele de euro pe care i le-a atribuit instanța. Cum primăria a tot anunțat că nu are bani, Guvernul va trebui să găsească soluție ca și în cazul Romatsa, când frații Micula a blocat conturile societății ca să-și recupereze banii câștigați prin proces. Constanda are de primit de la Primăria Capitalei suma de 115 milioane de euro, după sentința din luna iunie și înțelegerea făcută cu instituția condusă de Gabriela Firea.

Iată sentința dată de Înalta Curte de Justiție, care o confirmă pe aceea a Curții de Apel București: ”Obligă pârâtul Municipiul Bucureşti prin Primarul General la plata către reclamanţii Constanda Costică şi Constanda Maria a contravalorii imobilului teren situat în Bucureşti, Str. I.V. Turgheniev şi în B-dul Aviatorilor, de 69.312.000 euro, în echivalent în lei la data plăţii, la care se adaugă dobânda legală aferentă acestei sume, începând cu data introducerii acţiunii – 20.01.2010 până la data plăţii efective a sumei.

Obligă pârâtul Municipiul Bucureşti prin Primarul General la plata către reclamanţii Constanda Costică şi Constanda Maria a dobânzii legale aferente sumei de 6.417.669 euro la plata căreia a fost obligat cu titlul de sultă prin sentinţa nr. 1309/05.07.2011, începând cu data introducerii acţiunii – 20.01.2010 până la data plăţii efective a sumei. Înlătură dispoziţia din sentinţă privind plata dobânzilor din aprilie 2008. Respinge ca neîntemeiat capătul din cererea principală formulată de reclamanţii-pârâţi Constanda Costică şi Constanda Maria, privind acordarea despăgubirilor în cuantum de 29.757.210 euro. Obligă reclamanţii Constanda Costică şi Constanda Maria să restituie în deplină proprietate şi posesie pârâtului imobilul liber de orice sarcini, situat în Bucureşti, Şoseaua Nordului, compus din teren în suprafaţă de 28.500 mp şi construcţiile edificate pe acesta”. Sentința a fost dată pe 11 iulie 2018 de Curtea de Apel București și a rămas definitivă prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție din 5 iunie 2019.

Procesul ”Roșia Montana” poate costa România 4 miliarde de dolari

Proiectul Roșia Montana a început în 1997. Canadienii s-au angajat să ne exploateze aurul. Astăzi, avem procesul ”Firma Gabriel Resources împotriva statului român” care se derulează la Tribunalul de Arbitraj. Audierile se țin la sediul Băncii Mondiale din Washington, iar ultima ședință au avut loc săptămâna trecută.

Compania Gabriel Resources cere despăgubiri de peste 4 miliarde de dolari pentru că a ratat derularea proiectului de la Roșia Montana. Canadienii reclamă că, până la sistarea lucrărilor din 2013, în urma masivelor proteste din România, compania cheltuise 760 de milioane de dolari.

Doi premieri ai României, audiați la Tribunalul de Arbitraj

Statul român este apărat în acest proces de o casă de avocatură din Elveția și de avocați români de la societatea ”Leaua și asociații”.

În cadrul procesului au fost audiați locuitori din Roșia Montana, dar și foștii premieri ai României, Emil Boc și Victor Ponta, ultimul aflat în exercițiul funcțiunii în perioada în care s-au înregistrat cele mai mari proteste în țară și blocarea lucrărilor la exploatarea de aur de la Roșia Montana.

Se preconizează ca procesul de la Washington să se termine cu o soluție către sfârșitul anului 2020, însă speranțele pentru un câștig al României sunt foarte mici. Se încearcă diminuarea sumei cerută de canadieni.

Ministrul Cîțu vrea să afle din cauza cui vom plăti atâta bănet

Într-o emisiune la B1 Tv, ministrul Finanțelor a declarat, joi seara, că a cerut date și va prezenta în curând ”o infogramă a Cazului Micula”, ca să vedem cine se face vinovat de tergiversrea plăților către aceștia, după ce câștigaseră procesul.

Cîțu nu știa sau nu a spus că, la proces, frații Micula au câștigat suma de 85 de milioane de euro, dar s-a ajuns la 200 de milioane de euro prin acumularea de penalități. Același lucru s-a întâmplat și în Cazul Constanda.