Bătăile și crimele din România au depășit toate recordurile. Potrivit poliției, violența în familie este o reală problemă în țara noastră, iar numărul cazurilor crește de la an la an.
Peste 1.100 de crime au avut loc în familiile de români între anii 2017 - 2022, iar numărul bătăilor raportate la poliție depășește 200 de mii. Doar 8.500 de agresori au fost trimiși în judecată, chiar dacă numărul cazurilor crește de la an la an.
În 2017, poliția a înregistrat peste 36 de mii de cazuri de violențe domestice, iar după doar doi ani, numărul a crescut cu aproape 8 mii. Numărul violențelor în familie a crescut în 2020. Atunci au fost înregistrate cu 5 mii de cazuri mai mult, totalul ajungând la peste 49 de mii, conform statisticilor Poliției Române. În 2022 au fost înregistrate oficial peste 55 de mii de cazuri.
Record înspăimântător în România
Una din patru femei au fost agresate de partener cel puțin o dată în viață, iar alte câteva zeci de mii reclamă abuzurile la Poliție. Statisticile Poliției arată că 40% dintre ordinele de protecție sunt încălcate. Aproape jumătatea dintre femeile care cer ajutor de la oamenii legii sunt căutate apoi de agrosorii care nu vor să renunțe și încearcă să se răzbune.
Psihologii consideră că cele mai multe discuții apar în urma consumului excesiv de alcool. Conform unui studiu, una din patru femei a fost agresată fizic, iar în 91% din cazuri agresorul a fost chiar partenerul de viață.
European Institute for Gender Equality a lansat și un raport Gender Equality Index. Acesta este un instrument de măsurare a progresului egalităţii de gen în UE cu scopul de sprijini factorii de decizie politică să elaboreze măsuri mai eficiente de egalitate de gen. România a obținut un scor modest de 54,5 puncte. Din datele furnizate de Comisia Europeană, Eurostat şi Institutul European pentru Egalitate de Gen rezultă că România (54,5 puncte), se situează sunt media europeană în cea ce priveşte indicele egalităţii de gen (67,4 puncte). Din rapoartele instituţiilor menţionate anterior, femeile din România sunt afectate de violenţa domestică, se confruntă cu probleme în ceea ce priveşte acomodarea timpului de lucru cu activitatea din gospodărie, cu accesul la servicii de sănătate, dar şi cu subreprezentarea politică.