Viktor Orban a depus în Parlament două amendamente de modificare a Constituției, care se opun „cotelor obligatorii” de refugiați și afirmă că „forma și structura statului, teritoriul național și populația” nu pot fi modificate prin „legislație supranațională”
Liderul de la Budapesta susține că inițiativa răspunde voinței electoratului care a spus „nu”, la recentul referendum, în care cetățenii maghiari au fost chestionați dacă sunt de acord cu cotele obligatorii de imigranți.
Într-un proiect de amendament constituțional introdus de Viktor Orban și afișat pe site-ul Parlamentului, se stipulează „Populațiile străine nu pot fi reinstalate în Ungaria”. Și: „Cetățenii străini (cu excepția cetățenilor UE) nu pot trăi în Ungaria decât pe bază de solicitări individuale examinate de autoritățile ungare, cu respectarea dispozițiilor stabilite de Parlament”.
Această formulare are drept scop împiedicarea aplicării în Ungaria a oricărui program de repartizare a refugiaților și a cotelor obligatorii decise de Bruxelles.
Amendamentul adus Constituției va fi supus la vot în Parlament pe 8 noiembrie și este probabil că partidul de guvernământ, Fidesz, și aliatul său, Jobbik, nu vor avea probleme să întrunească numărul necesar de două treimi din voturi.
Votul la referendumul din 2 octombrie a fost de 98,3% „nu” față de acceptarea cotelor obligatorii de refugiați, însă prezența la urne a fost de numai 40%, sub pragul necesar de 50%, ceea ce invalidează plebiscitul.
Cu toate acestea, Viktor Orban a invocat „o victorie detașată”, care i-ar da legitimitate să modifice Constituția, pentru a refuza cotele colective de refugiați impuse de UE țărilor membre. El mai dorește introducerea în Legea Fundamentală a Ungariei a precizării că „forma și structura statului, teritoriul național și populația sa” sunt elemente ale „identității constituționale”, care nu poate fi modificată prin nicio legislație supranațională.
Opoziția ungară, dar și liderii europeni l-au acuzat pe Orban că, vrând să modifice Constituția după un referendum invalid, „s-a angajat pe calea dictaturii”.
Premierul maghiar a precizat că interdicția reinstalărilor colective nu va fi retroactivă, deci nu se referă la planul UE de repartizare a 160.000 de solicitanți de azil, decis cu un an în urmă. Cu toate acestea, guvernul de la Budapesta persistă în refuzul de a-i primi pe cei 2.300 de solicitanți de azil, reprezentând cota repartizată de Bruxelles.
Pe de altă parte, este mai puțin cunoscut că Ungaria este țara din UE cu cel mai mare număr de azilanți primiți raportat la populație: 17,7 la 1.000 de locuitori, urmată de Suedia – 16, Austria – 9,9 și Germania – 5,8.
Népszabadság, faliment sau atac la presă?
Încetarea bruscă, sâmbătă, a apariției cotidianului de stânga Népszabadság („Ziarul poporului”), a reprezentat un nou motiv de atac al opoziției la adresa regimului naționalist de la Budapesta. Proprietarul ziarului, grupul Mediaworks, aparținând magnatului de presă austriac Heinrich Pecina, a invocat motive economice. Însă opoziția l-a acuzat pe premierul Orban că s-ar afla în spatele evenimentului. Fost oficios al Partidului Comunist Ungar, Népszabadság a înregistrat în ultimii zece ani o prăbușire de tiraj de 70%, însă, cu 37.000 de exemplare, rămânea o publicație importantă. Jurnaliștii din redacție au primit vineri o scrisoare de la patronat care îi informa că rămân în continuare angajați, dar sunt suspendați temporar din funcții. În scrisoare se invocau pierderi de 16,4 milioane de euro din 2007 încoace. De mai multe luni circulau zvonuri că oameni din anturajul premierului Orban negociază cu patronul austriac. Potrivit siteului 444.hu, Mediaworks s-ar fi angajat să lichideze Népszabadság, considerat prea incomod pentru Fidesz. În acest moment, majoritatea presei ungare – ziare, radio, TV - se află în mâinile unor apropiați ai lui Viktor Orban.