Desfășurarea campaniei electorale din România este studiată atent de vecinii noștri din Ungaria, a declarat premierul maghiar Viktor Orban.

Orban: România, teren de testare pentru folosirea politică a rețelelor sociale

El spune că evenimentele petrecute în campania pentru alegerile prezidenţiale de duminica trecută a arătat felul în care se conectează tehnologiile moderne cu alegătorii. Dar, adaugă Orban, „o întrebare foarte interesantă şi fără răspuns rămâne” cea legată de tipul de platforme sociale folosite în campanie, precum şi felul în care acestea îi influenţează pe votanţi.

„România este un teren de testare pentru aceasta, iar noi putem trage mai multe concluzii şi stabili dacă avem ceva de făcut pentru a preveni astfel de probleme în Ungaria”, a mai spus premierul maghiar Viktor Orban într-un interviu pentru postul public de radio de la Budapesta.

Îndemn pentru electoratul maghiar din România

Maghiarii din România trebuie „să se asigure” că vor avea reprezentare în Parlament, a mai spus premierul maghiar.

„Fără reprezentare parlamentară, sunt imposibil de promovat interesele comunităţii maghiare în întregul Bazin Carpatic”, consideră Viktor Orban. Dacă maghiarii vor avea „ponderea corespunzătoare” în parlamentul României vor face mai uşoară misiunea guvernului de la Budapesta și acest lucru va înlesni asistenţa din partea Ungariei pentru ei.

Kelemen Hunor, liderul Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), a fost „pe cont propriu” în primul tur al alegerilor prezidenţiale, când a reprezentat nu doar etnicii maghiari, ci întreaga naţiune.

Orban despre Ucraina: Trebuie să rezistăm până la învestirea lui Trrump

Despre războiul din Ucraina, Viktor Orban spune că, din moment ce Donald Trump a câştigat alegerilor prezidenţiale din SUA „suntem mai aproape ca oricând de pace”.

Dar „efectul Trump” nu se poate face încă simţit şi „situaţia provocată de război nu a fost niciodată mai periculoasă” decât acum, în contextul în care actualul preşedinte Joe Biden, susţinut de alţi politicieni europeni, intensifică sprijinul militar pentru Ucraina în perioada rămasă până la încheierea mandatului său.

Viktor Orban s-a referit la faptul că SUA și alte țări europene au autorizat Ucraina să atace ţinte de pe teritoriul Rusiei, iar regimul de la Kremlin a ripostat folosind, în premieră, noua rachetă balistică hipersonică şi a modificat doctrina nucleară, scăzând pragul de la carearmele atomice pot fi folosite.

„Este un moment extrem de periculos” şi, în plus, e clar că mulţi lideri europeni doresc nu doar continuarea războiului, ci „chiar să-i crească intensitatea”, a adăugat premierul maghiar.

„Trebuie să supravieţuim în următoarele o lună și jumătate sau două luni”, până când Donald Trump va fi învestit, pe 20 ianuarie, a mai spus Viktor Orban. El a adăugat că Ungaria s-a angajat în „eforturi diplomatice intense pentru o încetare a focului şi pace” în Ucraina și a anunțat că va avea, duminică, o convorbire în acest sens cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Ungaria, în conflict cu Comisia Europeană

Premierul Ungariei, ţară care exercită preşedinţia rotativă semestrială a Consiliului UE, este în permanent conflict cu Comisia Europeană, care îl acuză de încălcarea statului de drept prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT, respingerea migranţilor ilegali, controlul asupra presei, justiţiei şi achiziţiilor publice sau contestarea întâietăţii deciziilor Curţii de Justiţie a UE (CJUE) asupra dreptului naţional.

Din acest motiv, CE a blocat PNRR-ul Ungariei, prin care ţara putea primi granturi de 5,8 miliarde de euro. Bruxelles-ul a activat contra Budapestei și noul mecanism de condiţionalitate ce permite Comisiei să suspende fondurile europene pentru ţările membre despre care consideră că încalcă statul de drept.

Astfel, din 22 de miliarde de euro din fondurile de coeziune ce revin Ungarie au fost deblocate doar circa o treime, la sfârşitul anului trecut. Ungaria a ameninţat atunci să blocheze ajutorul UE pentru Ucraina.