Premierul ungar Viktor Orban, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a UE, a devenit azi ţinta criticilor eurodeputaţilor, în timpul unui discurs ţinut în plenul Parlamentului European. Motivul – legea maghiară a presei, criticată deja în întreaga Europă pentru restricţiile pe care le impune jurnaliştilor.
Cel mai „vizibil” punct de vedere a fost exprimat de eurodeputaţii din grupul Verzilor, care au afişat foi de hârtie albă pe care erau scrise numele tuturor ziarelor din Ungaria cu menţiunea „cenzurat”, chiar în momentul în care Viktor Orban a început să prezinte priorităţile preşedinţiei maghiare a UE, notează Agerpres.
Ecologiştii nu sunt singuri în demersul lor. Liderul socialiştilor şi democraţilor din Parlamentul European (S&D), Martin Schulz, i-a cerut premierului ungar Viktor Orban să retragă actuala lege şi să propună o altă lege mai echilibrată şi mai apropiată de normele democratice.
„Această lege a presei nu are nimic de-a face cu democraţia. Preşedintele Consiliului UE (premierul ungar Viktor Orban) trebuie să facă în aşa fel încât să elimine orice temeri privind încălcarea normelor democratice în ţara sa”, a spus Schulz.
La începutul săptămânii, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a anunţat că va trimite o scrisoare autorităţilor de la Budapesta în legătură cu punctele din legea ungară a presei asupra cărora executivul UE are observaţii, iar după primirea răspunsului părţii ungare va avea loc o evaluare a situaţiei.
Noua lege a presei din Ungaria, intrată în vigoare la 1 ianuarie, a instituit o autoritate numită Autoritatea presei naţionale şi comunicaţiilor (NMHH), ce va avea dreptul să controleze conţinutul tuturor mass-media, posturi de radio sau televiziune, presa tiparită sau on-line.
Legea prevede amenzi de până la 730.000 de euro pentru canalele de radio şi televiziune în caz de „atingere adusă interesului public, ordinii publice şi moralei”, dar şi de prezentare de 'informaţii părtinitoare', fără a defini clar conceptele.
Legea, criticată de jurnaliștii maghiari, permite astfel noii autorităţi media să aibă acces la documente ale organelor de presă şi să-i constrângă pe ziarişti să-şi dezvăluie sursele de informare despre probleme vizând securitatea naţională.