Autorităţile din Botoşani susţin că ucrainenii nu le oferă nicio informaţie despre situaţia de pe Prut.
La fel ca şi acum doi ani, când viitura propagată pe Prut de pe teritoriul Ucrainei a măturat de pe faţa pământului sute de gospodării din Moldova, şi anul acesta autorităţile române se luptă cu lipsa de comunicare din partea omologilor ucraineni. Nu există nicio obligaţie
Localităţile din judeţul Botoşani riverane Prutului sunt în stare de alertă permanentă fără a şti însă exact dacă va mai veni sau nu vreun vârf de viitură pe Prut sau dacă pe teritoriul Ucrainei s-a rupt vreun dig. Astfel, toate prognozele se bazează pe măsurătorile efectuate la Oroftiana, unde Prutul intră în ţară.
"Ucraina nu este membră UE şi nu este obligată să transmită niciun fel de informaţii. Nu ştim cota de la Cernăuţi", a declarat, citat de Mediafax, şeful centrului operaţional al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Botoşani, Cristian Amarandei.
Oficialii români mai spun că doar dacă se înregistrează creşteri semnificative ale nivelului Prutului îşi pot da seama că s-a întâmplat ceva pe teritoriul Ucrainei. Motiv pentru care specialiştii şi autorităţile susţin că ar trebui semnat un protocol prin care cele două state să se angajeze să facă schimb de informaţii în caz de dezastru.
Dig rupt la Constanţa Pe de altă parte, nordul judeţului Constanţa se află de 48 de ore sub ameninţarea Dunării, care a făcut o breşă de 150 de metri în digul de apărare, construit în 1957, din zona satelor Cârliciu şi Ciobanu. 91 de persoane au fost evacuate şi peste 6.000 de hectare de culturi agricole se află sub ape.
"În ultimele 4 luni, nivelul Dunării a fost în permanenţă peste cota de atenţie. Majoritatea digurilor, de la Ostrov- Constanţa şi până la Ostrov-Tulcea sunt şubrezite, şi pericolul ca zonele riverane să fie inundate va persista încă o lună de acum înainte", a explicat, la faţa locului, Valeriu Ene, director de sistem la Apele Române. Şi digul din satul Vadu Oii riscă să cedeze oricând, apa infiltrându-se deja pe la bază. Iar veştile hidrologilor nu sunt deloc bune, ei prelungind codul roşu pe Dunăre, în sectorul Brăila, şi pe cel portocaliu, pe sectorul Cernavodă-Tulcea. (Feri Predescu)
"Satul Vadu Oii e mult mai jos decât Dunărea. Dacă digul cedează, nu au nicio şansă.", TUDOR NĂDRAG, primar Hârşova
Recomandările noastre
