Viitorul partidului Maiei Sandu după alegerile prezidențiale: transformare, înlocuire sau partajare a puterii. În contextul alegerilor prezidențiale, stabilite pentru 20 octombrie, apar tot mai multe întrebări cu privire la viitorul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), care în prezent servește ca braț legislativ și executiv al Maiei Sandu.

Apropiați ai Maiei Sandu, gata să facă un nou partid

Dacă rezultatele alegerilor favorizează realegerea lui Sandu, atunci PAS va rămâne în parlament ca forță importantă, dar deja, cel mai degrabă, în opoziție. Dacă mandatul lui Sandu nu va fi prelungit, PAS va fi expus unui risc major de a-și pierde relevanța politică pe care o deține acum, în principal din cauza transferului de imagine de la Sandu. Un astfel de scenariu ar putea însemna, în orice caz, începutul sfârșitului politic al PAS.

Chiar dacă victoria lui Sandu este incertă, deja apar primele semnale că persoanele afiliate PAS, care îl susțin pe actualul președinte, ar avea intenții de a crea o nouă formațiune pro-europeană.

Misiunea unui posibil nou partid ar fi să atragă alegătorii nemulțumiți de performanța la guvernare a PAS. Un astfel de partid ar trebui să fie adoptat de Sandu, mai ales dacă își păstrează funcția. În acest fel, dacă se va realiza un astfel de scenariu, atunci Sandu va avea la dispoziție două partide – PAS și noua eventuală formațiune – care vor trebui să împartă puterea cu scopul de a forma o majoritate în parlament după alegerile din vara lui 2025.

„Cetățeni pentru Europa”

Potrivit discuțiilor care circulă în spațiul public de la Chișinău, voturile celor nemulțumiți de PAS ar trebui să migreze către o viitoare formațiune, care reprezintă în prezent un grup de inițiativă ce promovează referendumul pentru integrare europeană - „Cetățeni pentru Europa”.

Fondatorii acestui grup de inițiativă sunt foști reprezentanți ai guvernului PAS (2021-2023, jurnaliști, reprezentanți ai societății civile și alte persoane. Probabilitatea ca acest grup să devină partid este relativ mare, deoarece acesta se implică activ în comunicarea publică cu cetățenii pe una dintre cele mai atractive teme – aderarea la UE.

Până în prezent, 538 de voluntari din acest grup s-au înscris și activează în 24 de raioane (75% din totalul de 32 de raioane). Premisele ca acest grup să devină un eventual Partid Politic „Cetăţeni pentru Europa (CPE)” vor fi dictate şi de rezultatele referendumului pentru integrare europeană. Acesta va fi boicotat sau nepromovat de majoritatea partidelor de opoziţie, atât din legislativ cât și din mediul extraparlamentar. O prăbușirea ipotetică a referendumului va fi o lovitură grea pentru grupul de inițiativă, al cărui obiectiv major este mobilizarea masivă și validarea referendumului.

Ultimele sondaje – semnale mixte

Opinia publică despre PAS este împărțită. Pe de o parte, potrivit unor sondaje (IMAS), populația consideră că odată cu venirea PAS la putere, situația economică s-a înrăutățit (50%), față de 20% că s-a ameliorat.

În același timp, președintele Sandu este văzut ca responsabil pentru activitatea guvernului PAS cu 71%. O tendință negativă poate fi observată și în domeniul reformei în domeniul justiției. 41% dintre respondenți cred că lucrurile s-au deteriorat, comparativ cu 22% care susțin că există progrese. 54% dintre respondenți atribuie responsabilitatea lui Sandu pentru „eșecul reformei”. În general, 75% din public este de părere că există corupție în rândul guvernului PAS.

Pe de altă parte, sondajele (CBS-AXA) evidențiază faptul că aproximativ 60% dintre respondenți consideră că PAS a avut un rol major în avansarea procesului de aderare europeană a Republicii Moldova. 16% consideră că guvernele din 2009-2015 au merite majore, deși atunci a fost semnat Acordul de Asociere cu UE și a intrat în vigoare regimul fără vize.

PAS ar putea obține 31,6%

Acele procese au pus bazele pentru liberalizarea comerțului cu UE și pentru apropierea legislației naționale la standardele europene în diverse domenii (managementul frontierelor, securitatea energetică etc.), fără de care deschiderea negocierilor în perioada 2022-2023 ar fi fost imposibilă.

Pe fondul acestui mix de opinii critice și aprecieri pozitive față de actuale guvernare de la Chișinău, cu care este asociată Maia Sandu, PAS beneficiază de cea mai semnificativă bază de alegători. 

Potrivit sondajului IMAS din luna iulie, PAS ar putea obține voturile a 31,6% din totalul populației. Alte partide cu șanse de a-și găsi un loc în viitorul parlament sunt blocul Socialiștilor și Comuniștilor, blocul „Victoria”, Partidul „Nostru” și PDCM și MAN. Alte sondaje (CBS-AXA) arată, de asemenea, că PAS (26,7%) ar putea câștiga cele mai multe mandate în viitoarea legislatură, urmată de partidele de opoziție (extra)parlamentare (vezi tabel).

Tabel. Rezultatele sondajelor IMAS și CBS-AXA pentru iulie 2024

IMAS

CBS-AXA

PAS

31.6

26.7

Blocul Socialiștilor și Comuniștilor

19.5

14.5

Blocul “Victoria”

10.5

8.4

Partidul „Nostru”

5.5

5.3

Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM)

2.9

2.1

Partidul Mișcarea Alternativa Națională (MAN)

1.5

2.5

PAS va avea nevoie de un partener

În ambele cazuri, sondajele indică faptul că PAS va avea cel mai probabil nevoie de un partener de coaliție. Toate partidele care urmează să fie votate în următorul parlament au în acest moment o retorică negativă față de PAS, riscând să-și piardă imaginea dacă guvernează în coaliție cu acesta.

Și anume, acest considerent ar constitui un catalizator pentru lansarea unui nou partid pro-UE, afiliat Maiei Sandu, care ar putea deveni actualul grup de inițiativă „Cetățeni pentru Europa (CPE)”. Dacă PAS va rămâne fără partener de guvernare, atunci va ajunge în opoziție, de unde va încerca să-și coordoneze pașii cu Sandu, în eventualitatea realegerii acesteia pentru un al doilea mandat ca președinte.

Cele trei scenarii principale reies din rezultatele alegerilor prezidențiale, dar și într-o anumită măsură evoluția opiniei publice vizavi PAS.

Scenariul 1. Prelungirea mandatului lui Sandu și asigurarea continuității actualei verticale a puterii după alegerile legislative din 2025.

Pentru a asigura menținerea status-quo-ului în actul de guvernare, atunci când parlamentul și guvernul sunt la unison cu președinția, PAS are nevoie de un partener de coaliție. Lipsa aliaților în rândul partidelor cu șanse de a intra în viitorul parlament solicită o soluție inovatoare care ar putea deveni lansarea unui nou partid pro-UE, format pe baza celor care sunt nemulțumiți de PAS, dar care o susțin pe Sandu și nu nu doresc să se alăture altor partide pro-europene în opoziția extraparlamentară.

Scenariul 2. Sandu este realeasă, dar este prea puțin timp pentru a crea un partid nou care să susțină PAS în viitoarea componență legislativă.

Aproximativ jumătate de an până la alegerile parlamentare din 2025 ar putea fi insuficientă pentru a crea o nouă formație, așa cum se vehiculează, pe seama grupului de inițiativă „Cetățeni pentru Europa (CPE)”. În acest context, s-ar putea prevedea scenariul conform căruia acest grup se va alătura sau susține partidele de opoziție pro-europene rămase în Blocul „Împreună”, care ar putea să fuzioneze și din care deja a plecat Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB). În acest fel, voturile pro-europene ar putea fi încercate să meargă spre o nouă formație, creată prin fuziune, dar cu șanse incerte de a ajunge în legislatură. În această situație, PAS va fi în opoziție, de unde va coordona acțiuni cu Sandu, fără posibilitatea de a guverna.

Scenariul 3. Pierderea alegerilor de către Sandu va însemna începutul apusului politic al PAS.

Un candidat unic al opoziției în turul doi ca face ca un asemenea scenariu să devină real. Pe lângă faptul că un alt președinte decât Sandu va iniția procesul de restabilire a independenței politice a mai multor instituții, ar putea contribui la crearea unor condiții mai competitive pentru alegerile parlamentare din 2025. În consecință, șansele PAS de a obține masiv voturi vor scădea semnificativ. Din aceste motive, PAS va ajunge inevitabil în opoziție, fiind expus riscului de a se fragmenta, mai ales dacă Sandu va decide să părăsească politica moldovenească.