Parintii de la sate cred ca le pot oferi o sansa copiilor doar mutandu-se la oras. Profesorii buni sunt avantajul celor din Capitala.

Scoala a inceput, ieri, pentru cei aproximativ 3,5 milioane de elevi din intreaga tara. Desi au pornit in acelasi timp in clasa I, cei 220.000 de prichindei de la sate si din orase vor ajunge sa faca opt clase, pe cele zece obligatorii, sa termine liceul intr-o localitate mai mare sau peste hotare ori sa ajunga la facultate.

Sansa lor depinde in cea mai mare masura de oamenii de la catedra. In localitatile mari sunt profesori calificati, titulari, iar la sate - necalificati, pensionari sau dascali care predau mai multe materii. Pentru toate cadrele didactice, premierul Calin Popescu-Tariceanu a venit ieri cu o veste nu tocmai buna. El a anuntat ca majorarea salariilor dascalilor ar duce la cresterea inflatiei.

Cat despre situatia scolilor, aceasta nu mai este o surpriza pentru nimeni. Unii elevi au avut norocul sa intre in prima zi in clase noi, zugravite recent, reparate, cu termopan si parchet, in timp ce altii au fost nevoiti sa porneasca la drum in unitati de invatamant din vecinatate, la gramada cu copiii scolilor-gazda. Pentru scolarii din Soimus, judetul Hunedoara, nu s-au gasit bani decat pentru un cort, in timp ce, intr-un exces de zel, primarul comunei Prundeni, din Valcea, a pus la scoala dusuri cu hidromasaj.

LA SAT

Liceul, un vis situat la 40 de kilometri distanta

Are 6 ani si 6 luni, parul balai tuns scurt si visul de a ajunge coafeza, asa cum este mama ei. Pentru Mirela, ieri a fost prima zi la Scoala cu clasele I-VIII din Sohatu, judetul Calarasi.

La gradinita a invatat sa recite poezii si sa numere pana la zece. Se joaca pe computerul cumparat de parinti, dar nu poate deslusi inca tainele Abecedarului sau ale cartii de religie. Mama sa, Lia, se gandeste cand va fi prima zi in care va indrazni sa o lase pe micuta singura.

Fetita se lipeste de trupul femeii, care ar vrea chiar din iarna asta sa se mute cu toata familia la Bucuresti. „Vreau sa plec de-aici, ca nu are fata nicio sansa”, spune Lia, care-i tunde la ea acasa pe mai toti oamenii din sat. Are diploma, luata cu nota 9, dar nu a reusit sa faca mai mult de opt clase. A incercat la vremea ei sa intre la liceu, in Capitala, dar au devansat-o tinerii de la oras.

Inainte de 1990, asa cum povesteste directoarea Elena Tardea, erau profesori calificati la toate materiile. Imediat dupa Revolutie insa au plecat toti spre oras. Odata cu ei s-a dus si sansa elevilor din Sohatu de a merge mai departe la liceu. Drumul dintre sat si Capitala, de 40 de kilometri, parca s-a lungit si se mai poate face cu un singur autobuz pe zi. Niciun indicator nu mai arata drumul spre oras.

Mai sunt numai trei profesori titulari, care predau cate trei materii.  Invatatoare calificata este numai la clasa I, iar la a II-a postul a ramas vacant. Nici manuale nu au ajuns pentru toti elevii. Scoala a fost reabilitata in aceasta vara, are termopan, jaluzele noi si parchet laminat. Dar se intra numai cu papuci de schimb, dupa cum anunta directoarea.

LA ORAS

Luca, inginerul constructor de la „Heliade Radulescu”

Tanarul Luca va fi inginer constructor. Deocamdata este putin emotionat: si-a auzit numele strigat dupa catalog pentru prima data, in timp ce mamica lui il astepta afara. De ieri, este elev al Scolii nr. 11 „Ion Heliade Radulescu” din Bucuresti, o arata insigna de pe uniforma.

„Mai mult decat banii celor care isi trimit copiii aici, conteaza profesorii, iar la scoala aceasta sunt oameni de calitate, in care am incredere. Nu am emotii, pentru ca stiam ce invatatoare va avea, stiam si scoala”, spune mama sa, Andreea Jianu, de profesie economist.

„Prima zi este la fel pentru toti, dupa aceea incep sa se vada diferentele. Au manuale nou-noute, nu din acelea rupte si pline de microbi, de care aveam noi. Unele lucruri raman insa la fel: aceleasi flori pentru doamna invatatoare, aceleasi emotii de inceput”, isi aminteste ea.

Inainte de a se pierde printre pustii din clasa I B, Luca a invatat sa utilizeze calculatorul si a facut cursuri de limba engleza la o gradinita particulara din Floreasca. „Deja o singura limba straina este putin acum”, completeaza mama lui Luca.

Spune ca pregatirile nu s-au incheiat inca: asteapta sa vada ce rechizite ii mai trebuie, vor fi mentionate pe lista doamnei invatatoare. I-a luat deocamdata uniforma - obligatorie, facuta de croitorul scolii, penar si alte lucruri trebuincioase, care au costat cu totul in jur de 300-400 de lei. „A primit si telefon de la nasul sau, era ultimul care nu avea intre prietenii sai. Este un lucru necesar, asa ma poate cauta in caz de urgenta”, explica Andreea Jianu. Viitorul inginer constructor crede ca la scoala e frumos.

VALCEA

Dusuri cu hidromasaj pentru scolarii de la tara

Instalatii sanitare cu senzori, cabine de dus cu hidromasaj, telefon si radio digital in baie, WC cu capac ecologic. Asta au descoperit in prima zi de scoala elevii dintr-o comuna valceana. Ion Horia Horascu, primarul localitatii Prundeni, a dotat scolile din comuna cu bai ultramoderne, asa cum micutii nu au vazut decat prin filme.

„La tara, mamele isi spala copiii in albie pentru ca nu au conditii ca la oras, cu apa calda la discretie. Copiii din familiie nevoiase vin murdari la scoala, uneori sunt plin de purici, paduchi si raie. Si atunci m-am gandit ca, daca nu au conditii acasa pentru igiena corporala, sa le creez eu la scoala”, isi motiveaza gestul edilul din Prundeni.

O singura cabina de dus cu hidromasaj, care are incorporate telefon si radio digital, costa peste o mie de euro, iar primarul a cumparat patru astfel de cabine.

Doua la scoala din centru, una pentru fete si alta pentru baieti, si cate una in celelalte doua scoli din satele Zavideni si Calina. Si asta nu-i tot. In cateva saptamani, in toate salile de clasa vor fi montate table digitale si fiecare elev va avea pe pupitru un calculator.

„Intre elevii de la Prundeni si cei de la oras nu vreau sa mai fie nicio diferenta in ceea ce priveste procesul de invatamant”, mai spune edilul-sef.

Carti si multe baloane Copiii din Craiova, copii de oras, au venit la scoala cu uniformele apretate. Luati de mana doi cate doi, cu parinti gata sa lesine de emotie tot dandu-le tarcoale si aranjandu-le parul, cei 25 de boboci ai clasei I B de la Colegiul National „Elena Cuza” din Craiova luau, ieri, unul cate unul, loc in banci. Mai mult speriati decat emotionati sau galagiosi, elevii pareau coplesiti de teancul de carti de pe banci, iar cei mai curajosi dintre ei incepusera sa le rasfoiasca.

Andrada, asezata in prima banca, abia daca se vedea din spatele balonului albastru oferit de doamna invatatoare fiecarui elev. Ochii mari si negri ai fetei se uitau curiosi prin Abecedar, zabovind asupra vreunei pagini mai colorate. „Imi pare bine ca incepe scoala”, raspunde Andrada intrebarii noastre si revine imediat la Abecedar.

Un baietel cu papion isi face voiniceste loc printre parintii-fotografi si ii ofera doamnei invatatoare un buchet de flori mai mare decat el. „Asa, tati, pup-o pe doamna, ca e a doua ta mama”, ii spune tatal sau, emotionat. (Nicoleta Ene, Gabriela Zanfir)

IN TARA

Cursuri in cladirea fostului CAP

Pentru elevii din prima scoala europeana din tara, noul an scolar a inceput in ritm de dans. Cei 2.048 de elevi care invata la Colegiul National Banatean din Timisoara au fost invitati la discoteca, in curtea scolii, imediat dupa inchiderea festivitatilor ocazionate de debutul anului scolar. Peste 3.000 de elevi din clasele I-IV, din patru scoli timisorene, au primit ghiozdane in prima zi de scoala. 

140 de copii ai scolii din comuna mehedinteana Breznita de Ocol au fost nevoiti sa inceapa cursurile in cladirea fostului CAP, intrucat lucrarile de reabilitare la scoala inca nu au fost finalizate. In comuna Soimus din judetul Hunedoara, scoala a inceput cu proteste. Elevii si parintii au cerut sa se intoarca in vechea scoala care a fost retrocedata. (Mara Popescu)