Dreapta spaniola a castigat, la limita, alegerile municipale in fata socialistilor premierului Jose Luis Rodriguez Zapatero, intr-un scrutin cosiderat un test pentru seful guvernului spaniol, cu zece luni inaintea legislativelor din martie 2008, relateaza AFP.

Cu putin inainte de miezul noptii (azi-noapte, 01.00 ora Romaniei), dupa numararea a 98 la suta din voturi, Partidul Popular (PP) conducea cu 35,67 la suta din sufragiile exprimate, fata de 34,97 la suta pentru socialisti (PSOE), la o diferenta de circa 150.000 de voturi.

"Partidul Popular (PP), dreapta, a redevenit principalul partid din Spania", a declarat liderul opozitiei si presedintele PP, Mariano Rajoy, viitor adversar al lui Zapatero in alegerile legislative.

Vicepresedintele guvernului, Maria Teresa Fernandez de la Vega, a minimalizat intr-o interventie televizata importanta scorului slab obtinut de socialisti la alegerile municipale, apreciind ca aceste rezultate stranse demonstreaza "continuitatea si stabilitatea" pe plan national.

Desi a obtinut mai putine voturi, PSOE a castigat, totusi, cu aproape 600 de mandate de consilieri municipali mai mult decat PP. PSOE conducea, la inceputul serii, cu un avans de circa 1,5 la suta in fata PP, potrivit primelor sondaje partiale. Tendinta s-a inversat, insa, pe masura ce erau numarate sufragiile din Madrid, unde dreapta si-a consolidat hegemonia.

Puternica implicare personala a lui Zapatero si Rajoy intr-o campanie axata in intregime pe problema Tarii Bascilor, a transformat acest scrutin intr-un test national pentru cei doi lideri ai vietii politice spaniole. Si aceasta, cu atat mai mult cu cat majoritatea spaniolilor nu au mai votat intr-un scrutin cu miza nationala dupa victoria surpriza a lui Zapatero la legislativele din 2004, la trei zile dupa atentatele islamiste de la 11 martie 2004, de la Madrid.

Incepand din 1983, castigatorul alegerilor municipale ca numar de voturi exprimate a castigat si legislativele imediat urmatoare. In 2003, socialistii lui Zapatero au obtinut victoria la limita, cu un avans de circa 120.000 de voturi, in fata PP.

Acest dublu scrutin local a fost marcat si de o scadere a participarii cu mai mult de trei procente fata de alegerile din 2003, ceea ce a favorizat PP, ai carui alegatori sunt mai mobilizati decat cei ai PSOE.

La incheierea scrutinului regional partial, desfasurat in 13 dintre cele 17 comunitati autonome, dreapta a pastrat controlul asupra a sase dintre cele sapte regiuni unde avea majoritate absoluta, insa a pierdut Navarra (nord).

PSOE, care guverna singur sau in coalitie in cinci dintre regiunile vizate, parea in schimb in masura sa pastreze controlul asupra tuturor acestora si sa guverneze in alte doua prin intermediul aliantelor post-electorale (Navarra si Canare).

In Navarra, nationalistii din coalitia Nafarroa Bai (centru si stanga) au avut un avans puternic in fata dreptei care si-a pierdut majoritatea absoluta si s-ar putea alia cu socialistii pentru a guverna.

Dreapta si-a confirmat, in schimb, hegemonia la Madrid, atat in primarie cat si in parlamentul regional, ceea ce a cantarit greu asupra rezultatelor finale ale alegerilor municipale, la fel ca si la Valencia (est) sau Murcia (sud-est).

Rezultatele din capitala confirma statutul de pretendenti la conducerea PP al primarului Madridului, Alberto Ruiz Gallardon, si al presedintelui regiunii, Esperanza Aguirre, in cazul unei noi infrangeri a conservatorilor la legislativele din 2008.

In Tara Bascilor si in Navarra, aceste scrutinuri au fost marcate de protestele uneori violente ale sustinatorilor independentei, in timp ca majoritatea listelor apropiate ANV, partid inrudit cu Batasuna, ramura politica interzisa a ETA, au fost interzise de justitie.