O nouă atracție a Capitalei s-a deschis recent pentru curioși. Muzeul Victor Babeș are o valoare inestimabilă pentru cultura și renumele medicinei românești în lume. La sfârșitul secolului XIX, savantul a semnat primul tratat de microcbiologie, devenind astfel un pionier în progresul dezvoltării științifi ce și un etalon fără de care medicina nu ar fi fost nicăieri în lume la nivelul actual. În memoria sa, casa ce poate fi vizitată acum și care găzduiește obiectele care au întregit atmosfera de familie a medicului, a fost restaurată ireproșabil și a benefi ciat de puncte de realitate augumentată, unde vizitatorii pot vedea interactiv, prin tehnologie virtuală, bacteriile descoperite de cercetător.

S-a născut la 4 iulie 1854, la Viena, în familia magistratului bănăţean Vincenţiu Babeş (1821- 1907), un militant ardent pentru drepturile românilor din Imperiul Austro-Ungar, deputat în Parlamentul de la Budapesta şi membru al Academiei Române. Victor Babeș este unul dintre medicii români care au reușit să se impună pe plan mondial încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Profesor de anatomie patologică la Universitatea din București și fondator al Institutului Național de Patologie și Bacteriologie, acesta a adus contribuții majore în studiul bacteriologiei, al turbării, leprei, difteriei, tuberculozei, malagrei și pelagrei. Gheorghe Marinescu, unul dintre studenții săi și medic neurolog recunoscut, l-a descris drept cel mai ilustru reprezentant al științei medicale românești.

 

Fiul său a donat tot

Primăriei Muzeul care astăzi îi poartă numele a fost constituit în jurul memoriei savantului de către fiul său, Mircea Babeș. Acesta din urmă a adunat lucrurile tatălui său din apartamentul pe care l-a folosit de la Institutul Național de Patologie și Bacteriologie și le-a expus la parterul casei sale pe care a donat-o Primăriei Capitalei.

Muzeul se află într-o clădire construită în stilul eclectic, specific anilor 1920, în partea de Nord a Bucureștiului. Construită inițial cu scopul de a fi folosită ca o locuință privată întrun cartier liniștit, astăzi acesta adăpostește o colecție dominată de lucrările științifice ale lui Victor Babeș.

Aceasta este completată de o serie de piese de mobilier și decorație pe care familia Babeș le-a deținut până în momentul donării. Predomină piesele de artă europeană, de la scaune și fotolii, la reproduceri după picturi de secol XVII.

Aproape un an de muncă pe brânci

Restaurarea muzeului a durat aproape un an, timp în care specialiștii au restaurat migălos fiecare obiect în parte, în scopul de a avea acest loc de omagiu gata chiar de centenar: „Intervenția pe obiecte a început în luna martie si este încă în delurare. Mai avem de adus o piesă, este vorba de un cufăr de călătore”, ne-a povestit directorul Muzeului București, dr. Adrian Majuru.

„În această reședință erau, înainte, exact piesele pe care le vedeți și acum, dar am vrut să le oferim o reîmprospătare și o stare de conservare care să reziste cel puțin încă 100 de ani”, mai spune specialistul.

Punctele de realitate virtuală sunt o adevărată atracție pentru turiști sau pentru proaspeții studenți la medicină. „Realitatea augumentată ne-a fost de folos, pentru a expune curioșilor cum arată pelagra, difteria, dar și microorganismele babesiela și babesioza, descoperite și descrise de către acesta. Lucrările sale sunt prinse în acest joc interactiv, explicate și, de asemenea, se arată cum se face contaminarea. Astfel învățăm cum să ne protejăm sănătatea”, ne-a spus directorul.

 

Mai urmează o îmbunătățire

În procesul de restaurare mai există o a doua parte, care va fi gata în 2019, în luna iulie. „Lucrăm la expoziția permanentă de la parter. Vrem să aducem în fața publicului și munca stiințifică a savantului. Noi am restaurat, în principal, atmosfera de familie, a lui si a fiului său Mircea Babeș.

Urmează expunerea distincțiilor, vom avea o nouă realitate augumentată, care să valorifice tratatul de microbiologie. Ca să nu mai umblăm cu el, ci să-l punem la pastrare”, a mai spus dr. Adrian Majuru.

Restaurarea a costat până în acest moment peste 100 de mii de lei.

Muzeul poate fi vizitat la adresa Strada Andrei Mureșanu nr. 14 A, de miercuri până duminică, între orele 10 și 18. Prețul unui bilet întreg este de 5 lei, iar redus, 2 lei.

 

Savantul care a revoluționat medicina

Babeş a fost, după Pasteur, unul din primii savanţi care a studiat «concurenţa vitală» dintre speciile bacteriene şi a descris în 1885, pentru prima oară în lume, fenomenul de antibioză, care anticipează era antibioticelor de la mijlocul secolului 20

Încă din 1882, Babeş a folosit o invenţie a sa şi anume cutiile, care se azi se numesc cutii Petri: „Am comandat unui sticlar nişte cutii mari circulare de sticlă, închise cu capac. Ele au fost sterilizate şi apoi au fost umplute cu agar-agar. Agarul fiind, apoi, sterilizat de trei ori la etuvă, a fost înconjurat cu un inel de cauciuc, pentru a-l închide bine. Agarul se însămânţează cu un fir de platină care a fost înmuiat într-o cultură bacteriană. Se face un prim cerc mare pe suprafaţa sa. Se închide cutia şi se pune la temperatura necesitată, spunea Babeş, de 37 de grade. Cultura creşte formând un cerc complet şi foarte neted. Se lasă astfel opt zile, după care se incubează cultura unui al doilea microb în striurile puţin întinse, paralele cu primul cerc, şi ocupând un segment care radiază de la centru spre periferie. [...] Procedăm tot astfel alături cu o bacterie dintr-o altă specie şi mai departe cu opt, zece specii de bacterii şi mai mult. Dacă primul striu, cel mai apropiat de cercul mare ocupat de cultura circumferenţială se dezvoltă cam în stare normală, aceasta arată că nu a fost în niciun fel stânjenit. Aţi văzut, în schimb, cât a crescut el.”. Aşadar, Babeş a înţeles, încă din anul 1885, că antagoniştii bacterieni secretă substanţe difuzibile, iar acestea sunt responsabile de acţiunea bacteriostatică faţă de celelalte bacterii, care sunt în imediata lor vecinătate.

 

Victor Babeş (1854-1926)

A fost membru fondator al Societăţii Anatomice din Bucureşti (1900), membru corespondent al Academiei de Medicină din Paris, membru al Comitetului internaţional pentru combaterea leprei din Paris. Triplu laureat al Academiei de Ştiinţe din Paris; a fost distins în Franţa cu premiile Montyon şi Bréant. În 1893, devine membru titular al Academiei Române, pe care a conduso în calitate de vicepreşedinte, între 1899-1900 şi 1918-1919, iar între 1922 şi 1925 a fost preşedintele secţiunii ştiinţifice a Academiei Române. Savantul s-a stins la 19 octombrie 1926.