Viața tumultuoasă a unui agent secret al Coroanei Britanice, poet și dramaturg, în același timp

Carmen Anghel
12 ianuarie 2016, 14:07

Romanul „Moartea la Deptford”, o poveste despre viaţa tumultuoasă a poetului şi dramaturgului elisabetan Christopher Marlowe, o bijuterie literară semnată de Anthony Burgess, faimosul autor al „Portocalei mecanice”, va fi lansat joi, 14 ianuarie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cişmigiu.

Scris de Anthony Burgess în ultimul său an de viaţă, 1993, romanul „Moartea la Deptford” este un pandant la „Ochii doamnei mele” (dedicat Marelui Will şi publicat de Humanitas Fiction în martie 2015) şi reconstituie, pe fundalul Angliei elisabetane, viaţa tumultuoasă a lui Christopher Marlowe, dramaturg, poet şi traducător adulat de Shakespeare şi de mulţi dintre contemporanii săi, dar şi agent secret al Coroanei. Provenit din modesta familie a unui ciubotar din Canterbury, Kit Marlin (Christopher Marlowe) ajunge student bursier la Cambridge, este recrutat ca agent secret al Coroanei şi duce o existentă dublă, pendulând între lumea teatrului și a poeziei și nenumăratele misiuni primejdioase pe care se vede silit să le îndeplinească. Devenit membru al faimoasei Şcoli a Nopţii, prezidate de Sir Walter Raleigh (în realitate un grup de rafinaţi intelectuali care încearcă să armonizeze dogma religioasă cu descoperirile ştiintei), suspectat de ateism şi homosexualitate, de practici oculte şi satanism şi, în ultimă instantă, de trădare, Kit se trezeşte prins în menghina forțelor politice antagoniste ale epocii elisabetane, sfârşind în împrejurări dubioase. În egală măsură roman istoric şi palpitant thriller în tradiţia romanului de spionaj, acest veritabil testament literar al lui Burgess readuce la viaţă figura uimitoare, marcată de un nonconformism exarcebat, a lui Christopher Marlowe, şi argumentează convingător de ce Shakespeare l-a eclipsat în timp, fără a-l depăşi însă niciodată. Personalitatea complexă a scriitorului britanic Anthony Burgess (25 februarie 1917-22 noiembrie 1993) continuă să incite şi să deconcerteze. Romancier, dramaturg, eseist, compozitor, libretist, traducător şi critic, viaţa şi arta sa ţin amândouă de paradox. Cea mai cunoscută carte a sa, Portocala mecanică (“A Clockwork Orange”, 1962, 2012; Humanitas Fiction, 2014) a devenit o carte-cult, despre violenţa dusă la paroxism, consecinţele reprimării tuturor instinctelor agresive şi anularea posibilităţii de a alege. Pe lângă cele peste 30 de romane, Burgess a scris scenarii de film, studii critice, biografii, simfonii şi un libret de operă. La evenimentul de joi, vor vorbi despre carte George Volceanov, traducătorul romanului, şi criticii literari Bedros Horasangian şi Cosmin Ciotloş. Actorul István Téglás va citi câteva fragmente. Gazda întâlnirii este Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction. Fragment din roman: „Trebuie să-ţi închipui şi ai să-ţi închipui (bunule sau răule cititor, dar mai contează diferenţa?) că-mi închipui un noian de întâmplări pe care n-am avut cum să le văd cu ochii sau care să fie treaba mea. Ceea ce-şi închipuie omul adesea (deseori, dacă-ţi sună mai bine aşa) ţine de chiar substanţa văzului său. Un filozof vorbea despre mâţa care miaună să i se dea drumul afară şi apoi miaună să fie lăsată înăuntru. Între timp, mai există, oare? Cu toţii avem tendinţa solipsistă, care este un simulacru al capacităţii Atotputernicului de-a susţine lumea, de-a considera că există doar lucrurile pe care le cuprindem cu ochii, iar dacă îndepărtăm ochii sau îi lăsăm să fie îndepărtaţi, există doar o dezintegrare totală, dacă nu cumva una vremelnică. Totuşi, omul poate presupune, pe bună dreptate, că şi pe durata absenţei sale, pisica se află pe deplin, în chip material, pe lumea asta, până la ultimul fir de mustaţă. Aşa să fie şi cu pisica mea sau cu Kit al meu. Trebuie să-mi închipui că ceea ce-mi închipui despre faptele lui din afara câmpului meu vizual este aidoma unei verigi ferme din lanţul existenţei sale, care scapă vederii mele, pe care n-o pot pipăi, dar, în mod necesar, există”.