România rămâne una dintre ţările europene în care speranţele în rândul populaţiei în legătură cu redresarea economică sunt printre cele mai mici. Creşterea preţurilor este percepută ca principala problemă, după majorarea TVA la 24% decisă în iulie anul trecut.

Astfel, dincolo de optimismul afişat la nivelul guvernului, care anticipează ieşirea din recesiune, doar 14% dintre români estimează o îmbunătăţire a situaţiei economice a ţării în următoarele 12 luni, potrivit ediţiei de toamnă a Eurobarometrului de Opinie Publică, publicat ieri de Reprezentanţa Comisiei Europene în România.

Numărul celor care se aşteaptă la o înrăutăţire a situaţiei economice se ridică la 44%, mai mic totuşi decât cel înregistrat în primăvară, de 61%.

În luna noiembrie, când au fost culese datele, majoritatea românilor apreciau negativ starea economiei, ei fiind depăşiţi în negativism doar de irlandezi şi de greci.

Situaţia este explicabilă, dată fiind duritatea măsurilor anticriză luate de guvern în 2010, care au avut ca efecte reducerea drastică a salariilor şi a numărului de salariaţi, dar şi creşterea galopantă a inflaţiei, care ne plasează lună de lună în fruntea UE. Mai mult, măsurile de restructurare vor continua în 2011.

De altfel, aproape jumătate din populaţie crede că impactul crizei economice asupra locurilor de muncă din România încă nu a atins apogeul şi că evoluţiile negative de-abia urmează să vină.

Inflaţia, principala problemă

Chiar dacă procentul pesimiştilor este ridicat, se observă totuşi o ameliorare a percepţiei faţă de cea înregistrată în primăvara lui 2010. România se plasează în rândul ţărilor cu cele mai reduse aşteptări privind îmbunătăţirea situaţiei locurilor de muncă, alături de Irlanda (10%), Grecia (6%) şi Portugalia (6%).

De altfel, şomajul şi inflaţia sunt considerate de români cele mai importante probleme cu care se confruntă ţara, înregistrând 38%, respectiv 50% din opţiuni. Inclusiv în ianuarie 2011, inflaţia s-a ridicat la 7%, în timp ce media UE a fost de 2,7%.

Creşterea preţurilor este considerată cea mai importantă problemă şi la nivel personal (50%), în mai mare măsură decât în primăvara lui 2010 (43%). De aceea, în mare măsură, românii sunt pesimişti şi în legătură cu evoluţia situaţiei financiare a gospodăriei proprii, doar 18% fiind de părere că aceasta va evolua în bine în următoarele 12 luni. Cei mai mulţi (48%) cred că va rămâne la fel, iar 28% – mai slabă.

"Există semne de redresare economică, dar 2011, deşi ar putea duce la inversarea trendului, nu va conduce la redresarea imediată a nivelului de trai. Românii cred că propagarea creşterii economice la nivelul standardului de viaţă se va face mai lent", a explicat Nicolae Idu, şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

De altfel, anul 2010 nu aduce pentru români îmbunătăţiri majore de percepţie în ce priveşte calitatea vieţii. Totuşi, optimismul românilor referitor la evoluţia vieţii în general a crescut uşor pe parcursul anului 2010. Astfel, numărul celor care cred că viaţa le va fi mai bună în următorul an a crescut de la 16% în primăvara anului 2010, la 22% în toamna aceluiaşi an.

Aşteptările pozitive privind evoluţia vieţii au crescut însă în aproape toate ţările UE, excepţie făcând Irlanda şi Portugalia. În toamnă, doar aproximativ jumătate dintre români au declarat că sunt mulţumiţi de viaţa lor. Cel mai ridicat procent (97%) se înregistra în Danemarca, iar cel mai scăzut (38%) – în Bulgaria.

Diferenţe se regăsesc şi în funcţie de regiune, regiunile Nord-Estul şi Sud-Vestul înregistrând niveluri mai reduse de satisfacţie, iar regiunile Nord- Vest şi Centru, mai ridicate.

Măsurile anticriză ale guvernului, ineficiente

În ce priveşte evaluarea măsurilor luate până în prezent de guvern pentru combaterea crizei, majoritatea românilor (80%) cred că Executivul a acţionat ineficient. Procentul celor care consideră că guvernul a acţionat eficient se ridică la doar 14%, comparativ cu percepţia medie din UE, de 39%.

În grupul ţărilor cu cei mai critici cetăţeni referitor la acest subiect se mai regăsesc Irlanda (83%), Grecia (83), Spania (86%), Letonia (86%) şi Lituania (83%).

"Românii cred că propagarea creşterii economice la nivelul standardului de viaţă se va face mai lent.“
NICOLAE IDU, şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România