VEZI motivarea Curţii Constituţionale în privinţa suspendării preşedintelui de către Parlament

Curtea Constituţională a publicat motivarea deciziei în privinţa conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlament şi preşedintele Traian Băsescu.

Parlamentul nu poate fi împiedicat în exercitarea dreptului de a suspenda sau nu din funcţie pe preşedinte, indiferent de avizul, pozitiv sau negativ, al Curţii Constituţionale (CC), se arată în motivarea deciziei CC în document.

"Chiar dacă s-ar considera că numai Curtea Constituţională, în virtutea rolului său de garant al supremaţiei Constituţiei, prevăzut de normele constituţionale ale art. 142 alin.(1), poate califica faptele imputate Preşedintelui României ca fiind sau nu fapte grave de încălcare a Constituţiei, Parlamentul nu poate fi împiedicat în exercitarea dreptului de a suspenda sau nu din funcţie pe Preşedintele României, indiferent de avizul, pozitiv sau negativ, al Curţii Constituţionale, aviz care are un caracter strict consultativ, aşa cum stabileşte art. 146 lit.h) din Constituţie", se arată în motivarea CC, publicată în Monitorul Oficial.

Potrivit acesteia, Curtea lasă la latitudinea Parlamentului suspendarea preşedintelui, rolul Curţii încetând odată cu emiterea avizului consultativ.

Liga Europa. Hoffenheim - FCSB, 0-0. Campioana României, un rezultat cu bătaie spre primăvara europeană

Sfârșit de ani cu restructurări în televiziune. Două prezentatoare au fost date afară

"Prin urmare, doar Parlamentul poate hotărî suspendarea Preşedintelui, având dată această putere, iar odată declanşată procedura parlamentară de suspendare din funcţie a Preşedintelui Românie, potrivit Constituţiei, aceasta nu poate fi oprită. Este adevărat, însă, că Legea fundamentală nu defineşte noţiunea de fapte grave. De aceea, cu ocazia Avizului consultativ nr.1 din 5 aprilie 2007 privind propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României, (...) Curtea a statuat că «pot fi considerate fapte grave de încălcare a prevederilor Constituţiei actele de decizie sau sustragerea de la îndeplinirea unor acte de decizie obligatorii, prin care Preşedintele României ar împiedica funcţionarea autorităţilor publice, ar suprima sau ar restrânge drepturile şi libertăţile cetăţenilor, ar tulbura ordinea constituţională ori ar urmări schimbarea ordinii constituţionale sau alte fapte de aceeaşi natură care ar avea sau ar putea avea efecte similare»", se mai arată în motivarea Curţii.