Invadarea Ucrainei a schimbat complet lumea. Înainte, Uniunea Europeană credea că este posibilă menţinerea unei relații pașnice cu Federația Rusă, bazată pe interdependența economică; de decenii, germanii țineau cheltuielile militare la un nivel scăzut. Existau îndoieli cu privire la viitorul cooperării militare între americani și europeni. La trei săptămâni după invazia rusă, toate acestea s-au prăbușit, transmite publicația braziliană O Globo.
Nu există date care să certifice cum se va încheia conflictul, dar cert este că Vladimir Putin spera să câștige rapid. Conform planului inițial, trupele sale ar fi fost primite ca eliberatori, iar Volodimir Zelenski, președintele ucrainean, ar fi fugit în exil.
Armata rusă s-a dovedit a fi mai puțin eficientă decât se preconiza. Au fost înregistrate probleme de planificare, de logistică și de echipamente. Ucrainenii au rezistat, până acum, dar disparitatea militară este atât de mare, încât, chiar și cu dificultăți, trupele ruse avansează, provocând mai multe morți de civili și mai multe distrugeri.
Putin trebuie să semneze un acord de pace, cât mai curând
Pentru a opri acest masacru, trebuie să fie sprijinite posibilele alternative pentru ca Putin să semneze, cât mai curând, un tratat de pace. Schiţa de acord în 15 puncte asupra căreia negociatorii se aplecau ieri părea să indice o soluţie viabilă.
Intrarea Ucrainei în Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) era deja o posibilitate îndepărtată înainte de război. Marți, Zelenski a afirmat că ar putea exclude ipoteza. În schiţa de acord de ieri, autorităţile ruseşti au sugerat, în schimb, că sunt dispuse să accepte ca Ucraina să-și păstreze propriile forțe armate, dar au prezentat cereri privind protejarea limbii ruse, menținerea neutralității ucrainene și interzicerea instalațiilor militare străine în țară. Nu există vreun acord cu privire la soarta zonelor ocupate de ruși din 2014, în special a republicilor separatiste din Est.
Întrucât Rusia este o putere nucleară, Statele Unite și țările europene au respins cererea lui Volodimir Zelenski de a institui o zonă de excludere aeriană pe cerul Ucrainei. O astfel de măsură ar presupune ciocniri directe între forțele NATO și cele ale lui Putin, declanșând războiul într-o direcție incertă. Agresiunea rusă trebuia înfruntată cu fermitate, însă punerea accentului pe adâncirea războiului în speranța unei schimbări de putere în Rusia ar fi o strategie riscantă. Cu siguranță ar spori distrugerea și șansa răspândirii conflictului şi a scăpării sale de sub control.
Opțiunea Occidentului a fost să instituie sancțiuni economice fără precedent
Trebuie spus că există îndoieli pertinente cu privire la eficacitatea acestor măsuri. Pagubele aduse populației ruse sunt evidente, dar nu înseamnă neapărat că Putin este slăbit. Sancțiunile îi oferă pretextul ideală pentru a învinovăți Occidentul pentru relele sale și pentru a se consolida învăluit în drapelul naționalismului.
Despoții arareori rămân la putere după ce au pierdut un război. Vladimir Putin știe acest lucru și are nevoie cumva de o soluţie care să-l facă învingător, pe care să o poată vinde în interior drept „misiune îndeplinită".
Nu știm cu certitudine de ce ar fi nevoie pentru a-l convinge să-și trimită soldații acasă, poate doar încearcă să câștige timp cu negocierile pentru a pregăti noi atacuri. Dar dacă ar decide să se îndrepte spre calea păcii, Occidentul ar trebui să arate în mod clar ce sancțiuni vor fi ridicate și în ce condiții. Scopul ar trebui să fie acela de a găsi o cale ca liderul rus să poată revendica victoria, chiar dacă doar parțial, transmite Rador.