Un număr de 200 de complexe arheologice inclusiv din perioada au fost distruse de iarnă, pe traseul Autostrăzii Vestului, după ce, în toamna anului trecut a fost sistată finanţarea.
Arheologii de la Muzeul Banatului spun că iarna a fost deosebit de grea şi este posibil ca multe dintre vestigii să fie în pericol. Momentan, din cauza noroiului, situl nu este abordabil. Potrivit arheologului Florin Draşoveanu, este esenţial, pentru salvarea vestigiilor rămase, să se intervină cât mai rapid. "Au rămas descoperite un număr de aproximativ 200 de complexe arheologice (gropi, locuinţe), dintr-un total de 634, a căror cercetare a fost întreruptă în septembrie, anul trecut. În acest moment am avea nevoie de circa 40 de zile pentru a le finaliza. Evident, dacă ni se asigură logistica necesară – forţă de muncă necalificată, suport material etc.", a declarat arheologul. Potrivit arheologului timişorean Alexandru Szentmiklosi, pe ruta autostrăzii au fost descoperite "situri de importanţă deosebită pentru patrimoniul cultural naţional şi din sud-estul Europei". Directorul Muzeului Banatului, Dan Ciobotaru, nu ştie nici el dacă odată cu primăvara vor putea fi reluate lucrările. "Este un sit neterminat, la care ar mai fi de lucru câteva săptămâni. Din toamnă, de când s-a sistat finanţarea, nu ne-a mai contactat nimeni ca să ne spună ce se întâmplă", a declarat Ciobotaru.
Necropolă din sec. III
Pe şantierul arheologic de pe Autostrada Vestului s-au descoperit o necropolă din secolul al III-lea, care atestă ritualurile funerare deosebite practicate pe teritoriul Banatului de azi, unele destul de asemănătoare cu cele din Egiptul Antic. Specialişti de la muzeele Banatului, din Reşiţa, Arad şi Mangalia, care au făcut săpături în zonă, au descoperit vestigii din Epoca Fierului (700 î.Hr.), Epoca Bronzului (1200 î.Hr.), Epoca Romană şi Epoca Romană târzie (secolele III – IV), dar şi din Evul Mediu, în partea arădeană a cercetării. Toate sunt piese pe care, niciunul din cele trei muzee bănăţene nu le-a avut în patrmoniu. Potrivit prof.univ.dr. Florin Draşovean, de la Muzeul Banatului, responsabilul ştiinţific al cercetărilor arheologice preventive de pe Autostrada Vestului, săpăturile au atins maximul de importanţă având în vedere faptul că au inclus şi "valul roman", fortificaţie datând din primele secole ale erei. "Acest val roman este unul dintre cele mai lungi valuri de graniţă ale Imperiului", a declarat Florin Draşovean, despre fortificaţia lungă de 300 de kilometri, care trece şi prin ţara noastră.