Manifestații de amploare la Paris și în mai multe orașe ale Franței au avut loc în cursul zilei de sâmbătă unde protestatarii mișcării Vestelor Galbene s-au luat la bătaie cu poliția.
Mii de oameni au ieșit în stradă în capitala Franței și în alte orașe mari, nemulțumiți de politica guvernului. Manifestația din Paris a fost presărată și cu ciocniri între protestatari și forțele de ordine, care au folosit gaze lacrimogene pentru a-i dispersa.
Oamenii legii au arestat 193 de manifestanți, potrivit Le Parisien. Protestatarii au intrat și în sediul postului de televiziune BFM TV, strigând diverse sloganuri.
Un coș de gunoi a fost incendiat, mobilierul rutier răsturnat și o mașină arsă, a transmis un jurnalist AFP.
Mobilizarea și în provincii. Dacă la Paris erau anunțate mai multe procesiuni, în regiune erau planificate și adunări de veste galbene. Astfel, potrivit France Bleue, între 400 și 500 de manifestanți sunt prezenți în prezent pe Place de la Bourse. În Marsilia, un protest nedeclarat este în desfășurare în Portul Vechi.
La Paris, două manifestații au fost interzise de prefectură, dar sunt autorizate alte câteva adunări, în special de la Place de la Bourse și de la Wagram.
La rândul lor, polițiștii au aruncat canistre cu gaze lacrimogene pentru a dispersa manifestanții care au părăsit ruta autorizată de prefectură. La sfârșitul după-amiezii, 256 de persoane fuseseră arestate și, potrivit procuraturii din Paris, 90 de persoane erau arestate la mijlocul după-amiezii.
„Mișcarea este moartă, o spun clar, dar suntem aici pentru că nimic de pierdut. Este un pic de ultimă oră ”, a spus Michael, o„ vestă galbenă ”pariziană în vârstă de 43 de ani. În rândurile rare, reveniți în conversații, dezamăgirea participării scăzute a zilei și evocarea nostalgică a amintirilor marilor evenimente din trecut.
Începută în toamna lui 2018 ca o formă de protest față de creşterea preţului carburanților, mișcarea Vestelor Galbene a cuprins revendicări tot mai largi, de la creşterea puterii de cumpărare la demisia preşedintelui Emmanuel Macron. Între timp, protestele au scăzut mult în intensitate.
Mișcarea vestelor galbene sau mișcarea jachetelor galbene este considerată de unii analiști ca fiind o mișcare politică populistă, întrucât principalul scop al luptei sale este justiția economică.