Veste uriașă pentru Dana Gîrbovan. Judecătoarea va fi șefa Curții de Apel Cluj

Veste uriașă pentru Dana Gîrbovan. Judecătoarea va fi șefa Curții de Apel Cluj

Judecătoarea Dana Gîrbovan a câștigat concursul pentru conducerea uneia dintre cele mai importante instanțe din România.

Judecătoarea Dana Gîrbovan, președintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, a câștigat concursul pentru conducerea uneia dintre cele mai importante instanțe din România, Curtea de Apel Cluj, al cărei președinte va fi începând din 1 ianuarie 2021. Potrivit unor surse citate de clujust.ro, aceasta a câştigat concursul pentru funcţie. Rezultatele nu au fost încă anunţate oficial.

La concursul pentru funcție au mai participat două nume grele din magistratura clujeană, Elena Botezan – fost procuror șef DNA Cluj și Irinel Andrei – fost vicepreședinte al Curții,. Potrivit sursei citate, soluționarea contestațiilor la barem nu poate sa schimbe rezultatul de la Cluj, fiind diferență suficientă de punctaj între Gîrbovan și Irinel Andrei. Pe site-ul CSM, candidații sunt notați cu coduri, de aceea informațiile sunt pe surse.

Rezultatele oficiale vor fi afișate pe 7 decembrie. Dana Gîrbovan îi succede în funcție judecătoarei Denisa Băldean, care a avut două mandate, iar acum este în concursul de promovare la Înalta Curte, relatează știripesurse.

Ne puteți urmări și pe Google News

Cine este Dana Gîrbovan?

Judecătorul Dana Gîrbovan este un reputat magistrat care a militat ani de-a rândul pentru o justiție echidistantă, departe de orice influențe ale serviciilor secrete.

Mai mult, Dana Gîrbovan a atras atenția asupra factorilor de presiune care vin de la tot felul de forumuri europene de justiție.

”Rapoartele europene se citează unele pe altele, ajungându-se la un argument circular, în condiţiile în care informaţia primară este falsă sau viciată. Cel mai grav, însă, este că de la nivelul Guvernului României şi al Ministerului Justiţiei, printr-o atitudine servilă, se acceptă inclusiv recomandări vădit eronate, fapt ce are consecinţe negative nu doar cu privire la sistemul de justiţie din România, ci şi la nivel naţional, prin statutul pe care România şi-l asumă în Uniunea Europeană”.