Pasionații de istorie pot admira vernisajul expoziției de artă contemporană creat de Sever Petrovici-Popescu. Intitulată „Miopie istorică” expoziția vine în întâmpinarea pasionaților de istorie cu o serie de fotosculpturi bazate pe o cercetare artistică ce are ca subiect deportările din Bărăgan din 1951.
Expoziția „Miopie Istorică” se deschide vineri 13 octombrie începând cu orele 17:00 și poate fi admirată până în luna ianuarie 2024 în intervalul orar 10:00-18:00. Accesul la vernisaj este gratuit.
„Miopie Istorică”, mărturia unei lumi dispărute
Pentru a ilustra o parte din ororile unui regim absurd bazat pe teroare, Sever Petrovici-Popescu utilizează instrumentul artistic. Prin expoziția „Miopie Istorică” artistul aduce în prim-planul contemporanului o filă din cartea istoriei și anume cea a regimului comunist. Perioadă în care ideile și oroarea au fost acoperite de o cortină trasă de mai marele URSS.
Astfel, artistul își propune să readucă în mentalul colectiv al societății un moment prea puțin cunoscut în România ultimului veac și anume, deportările din Bărăgan. În timpul regimului comunist, cu precădere în epoca Gheorghe Gh. Dej, deportarea a fost un instrument de coerciție folosit peste măsură de aparatnicii regimului. Un instrument îndreptat asupra a ceea ce regimul instaurat în timpul plugarului Petru Groza numea „dușmani ai poporului”.
La 18 iunie 1951, aproximativ 44.000 de persoane și-au mutat forțat domiciliul în Câmpia Bărăganului, sub amenințarea armelor desigur. Astfel, a fost creată o comunitate formată din 18 sate. Peste ani, au rămas doar câteva case, în Dâlga Nouă, Rubla și Fundata.
Gheorghiu-Dej, fostul dictator al României. foto: arhivă EVZ
Rămășițele unui plan absurd
Artistul Sever-Petrovici Popescu, prin intermediul artei documentează o lume nu demult dispărută. Un demers dificil de întreprins dat fiind faptul că mărturiile sunt puține și de multe ori impalpabile. Artistul și-a construit cercetarea pe baza interviurilor cu ghinioniștii care au trăit experiența deportării în fostele CAP-uri.
În rest, cer și pământ, peisaje ale absenței sunt martori muți ai unor experiențe și fapte care sunt greu de pus în cuvinte. Cu atât mai mult în imagini. Expoziția „Miopie Istorică” este un proiect proiect curatoriat de Ioana Marinescu și se desfășoara sub egida Muzeul Ororilor Comunismului în România (MOCR) în colaborare cu Muzeul Hărților.
Despre Sever Petrovici-Popescu și Ioana Marinescu
Sever Petrovici-Popescu (n. 1986) trăiește și activează în București. A absolvit secția Foto Video de la Universitatea Națională de Arte București. În 2021 a terminat un doctorat despre fotosculptură în care analizează modul în care o fotografie poate exista material dincolo de limitările suportului bidimensional tradițional.
Are o activitate expozițională intensă în țară și străinătate, cu expoziții personale și de grup, din care menționăm „Monumente Personale” la Palatul Mogoșoaia sau „The moved stone” la Instituto Politécnico di Tomar Gallery, Tomar Portugalia în 2018. În 2021 participă la SNAC, în 2022 la expoziția „CELĂLALT | L'ALTRO | THE OTHER ONE” alături de grupul Altul Nu e Negarea Mea, la IRCCU Veneția și la Zilele sculpturii Bucureștene în 2023. https://severpetrovicipopescu.com.
Ioana Marinescu (n. 1988) este muzeograf la Muzeul Hărților și doctor în istoria artei, cu o teză despre biografia cuplurilor de artiști. Din interesele sale profesionale fac parte imaginea hărților în arta contemporană. Este autor de texte și editor pentru volume precum Mapping: Narratives/Time/Space sau MSGTL, care prezintă opera artiștilor contemporani bucureșteni.
Expoziția „Miopie Istorică”, parteneri
Muzeul Ororilor Comunismului în România (MOCR) s-a implicat din anul 2021 atât ca organizator, dar și ca participant la evenimente precum: comemorările din 18 iunie la Timișoara, alături de Asociația Foștilor Deportați în Bărăgan, Conferința „70 de ani de la Deportările din Bărăgan” organizată în parteneriat cu Facultatea de Istorie și stagii de practica realizate cu studenții Facultății de Istorie la Asociația Foștilor Deținuți Politici. Cea mai recentă instalație care abordează și tematica deportării este „ROMLAG 1945-1965”, pornită de la Muzeul Hărților, astăzi devenită expoziție itinerantă. https://www.mocr.ro/
Muzeul Hărților din Bucureşti este printre puținele instituţii culturale cu acest specific din lume. Muzeul își propune ca, prin grija pentru patrimoniu și interpretarea lui, prin activități destinate specialiștilor și comunităţii, să devină o instituție relevantă pentru public și pentru cultură, promovând cercetarea, interactivitatea, educația pe tot parcursul vieții, dialogul şi angajarea creativă. Muzeul găzduiește expoziții de artă contemporană prin care încearcă să dea o imagine mai concretă spațiilor, oamenilor și poveștilor care animă hărțile. http://www.muzeulhartilor.ro.